Înapoi la pagina : Informaţii medicale

Mediastinoscopia

Autor : Dr. Adrian Istrate, medic specialist Chirurgie toracică

MEDIOASTINOSCOPIA reprezintă o metodă de explorare minim-invazivă a mediastinului. Mediastinul este o regiune a toracelui aflată între cei doi plămâni. La acest nivel, se găsesc, în afară de inimă şi pericard, şi alte organe şi ţesuturi, unele de importanţă covârşitoare : arborele traheo-bronşic, aorta, venele cave superioară şi inferioară, esofag, ganglioni mediastinali etc. De aceea, mediastinul poate fi sediul unei game variate de afecţiuni, necesitând o explorare mai amănunţită. Uneori, pentru aceste explorări se apelează la mijloace chirurgicale. Aceste intervenţii se desfăşoară sub anestezie generală, atât pentru comfortul pacientului, cât şi pentru o mai amplă şi corectă abordare a unor zone dificile din punct de vedere tehnic.

Explorarea mediastinului se face în cazul suspiciunii sau stadializării unor afecţiuni tumorale cum sunt tumori pulmonare cu invazie ganglionară, tumori mediastinale, limfom, adenopatii mediastinale în cadrul altor neoplazii, afecţiuni inflamatorii cum este sarcoidoza, afecţiuni infecţioase cum sunt T.B.C., H.I.V., ori a altor patologii neelucidate şi al căror sediu este în mediastin. Aceste explorări au ca scop obţinerea unui diagnostic histopatologic.

Intervenţia chirurgicalî se desfăşoară după completarea consimţământului informat, după recoltarea analizelor şi consult preanestezic. Mediastinoscopia se realizează cu ajutorul unui aparat numit mediastinoscop. Acest aparat are rolul de a facilita pătrunderea în mediastin, de a menţine spaţiul de lucru necesar şi de a permite biopsia sau alte manevre chirurgicale la acest nivel.

Perioada post-operatorie este mai uşor de tolerat, datorită aspectului minim-invaziv al intervenţiei, cu o spitalizare scurtă de 24 până la 48 de ore, cu reintegrare socială şi ocupaţională cât mai rapide, în absenţa complicaţiilor. Dintre complicaţiile care pot să apară, cea mai redutabilă este hemoragia, care poate necesita uneori o hemostază mai amănunţită, prin intermediul unei sternotomii.
Datele de literatură medicală menţionează o morbiditate sub 5 la sută şi o mortalitate sub 0,5 la sută asociate metodei.