Tulburarile cognitive
Tulburarile cognitive sunt caracterizate prin modificari ale structurii si functiei cerebrale care produc afectarea invatarii, orientarii, judecatii, memoriei si capacitatile intelectuale.
Examinarea starii mintale este analogul examinarii starii somatice - examenul fizic in cadrul unei consultatii la medic. Examinarea starii mintale constitue o schema de consemnare a constatarilor legate de gandirea, simtirea si comportamentul pacientului.
Pentru a afla informatii despre integritatea sistemului nervos central evaluam functiile cognitive - fiecare functie referindu-se la o regiune diferita a creierului. Deteriorarea functiilor cognitive se intalneste in depresie, dementa, delirium (confuzie mintala pe termen scurt insotita de tulburari ale cognitiei secundar unui traumatism cranian, unei infectii, in urma consumului de substante (ex. cocaina).
Multe din informatiile despre afectarea functiilor cognitive pot fi culese prin observarea pacientului in cursul interviului general; sunt culese informatiile despre afectarea functiilor cognitive urmarind :
- intensitatea starii de veghe, constanta sau fluctuanta
- orientarea - persoana stie cine este, recunoaste persoanele din jur, este orientat in spatiu si timp
- concentrare - capacitatea de a-si focaliza si mentine atentia
- memoria - evocarea indepartata, recenta si imediata
- calcul mintal - capacitatea de a efectua in minte operatii aritmetice simple
Examenul psihiatric ofera o imagine obiectiva asupra deverselor aspecte ale memoriei si atentiei, putand astfel raspunde ingrijorarii pacientilor legate de starea lor de sanatate mintala; deasemenea ofera oportunitatea evaluarii tulburarilor anxioase si depresive din spatele tulburarilor cognitive ce pot ramane nesesizate sau pot fi ignorate de catre pacient.
Multi adulti de varsta mijlocie sau inaintata sunt preocupati de capacitatea lor de a se concentra zi de zi, de pierderile de memorie si, mai ales de afectiuni precum boala Alzheimer asupra careia a crescut foarte mult atentia opiniei publice.
Ce este memoria ?
Au fost descrise diferite stadii ale memoriei : informatiile detectate de senzori se transmit creierului unde sunt retinute vreme de o secunda intr-un registru senzorial; din memoria senzoriala se selecteaza informatia care atrage intentia si aceasta este transferata in memoria de scurta durata. Aici doar cateva informatii pot fi stocate simultan ele ramanand aproximativ 30 secunde inainte de a fi pierdute, fie improspatate si consolidate prin atentie si repetare. Daca informatia este interesanta, trezeste o emotie, se potriveste cu alte amintiri sau este repetata si invatata prin efort voluntar, atunci poate fi stocata ca element al memoriei de lunga durata; aici o cantitate nelimitata de informatii poate fi pastrata nedeterminat.
Multi oameni invinuiesc memoria pentru orice. Totusi, nu este posibil sa iti amintesti ceva fara sa ii acorzi atentie. Atentia este legata de memorie formand memoria de lucru. Memoria de lucru, coordonata la nivelul cortexului frontal si parietal, este un sistem cu mai multe componente care asigura mentinerea activa a informatiei in conditiile desfasurarii procesului de prelucrare si a existentei factorilor de distragere a atentiei.
Varstnicii normali au dificultati importante de realizare a sarcinilor complexe care presupun prelucrarea, reorganizarea informatiei; ca urmare, sunt afectate multe activitati cognitive complexe implicate in atingerea scopului - luarea deciziilor, rezolvarea de probleme, planificare activitatilor.
Afectarea memoriei de lucru reprezinta principalul factor explicativ al imbatranirii cognitive; scaderea capacitatii memoriei de lucru poate fi un marker timpuriu al debutului bolii Alzheimer - pacientii au dificultati de realizare simultana a unor sarcini multiple chiar si atunci cand dificultatea sarcinilor este adaptata posibilitatilor lor.
Memoria de lucru este afectata in atrofie de cortex prefrontal, tulburari depresiv-anxioase, tulburari legate de abuzul constant de alcool.
Afectarea cognitiei in depresie
O parte semnificativa a pacientilor cu depresie relateaza afectarea severa a functiilor cognitive. In asociere cu problemele de concentrare a atentiei apare incetinirea gandirii si a miscarilor, uitatul cat si probleme de rationament.
Tulburarea depresiva afecteaza procesele cognitive la nivel global. Exista cognitie "hot" in cadrul careia avem influenta emotiilor asupra felului in care luam decizii, facem planuri, accesam informatii ori ne amintim lucruri, si cognitie "cold" unde abilitatea noastra de a lua decizii, de a face planuri, de a invata nu este influentata de emotii.
In cadrul tulburarilor depresive, privind prin prisma cognitiei, procesarea informatiilor este directionata asupra inregistarii informatiilor negative mai mult decat asupra celor pozitive. Pe baza acestui proces se consolideaza apoi experientele negative, credintele, perceptiile intalnite la pacientii cu aceasta afectiune.
Anumite parti ale creierului cum ar fi amigdala, importanta in detectarea emotiilor, devine suprasensibila la stimuli negativi dealtfel nesemnificativi.
Deficite in capacitatea de concentrare a atentiei, memoriei, functiei executive, capacitatii de a lua decizii si a face planuri (cognitia "cold") implica disfunctie la nivelul hipocampului si cortexului prefrontal.
Medicatia utilizata in prezent cat si terapia cognitiv-comportamentala tintesc starea depresiva, anxietatea, functionalitatea diminuata, tulburarile de somn cu ameliorarea ulterioara a cognitiei. Noile terapii isi propun o actiune directa in ameliorarea cognitiei paralalel cu ameliorarea depresiei si anxietatii.
Ca urmaree a impactului negativ al tulburarilor cognitive asupra calitatii vietii, este necesara evaluarea corecta si timpurie a pacientului.