Coronarografia în cazul pacienţilor cu angină pectorală
Autor : Dr. Lucian Zarma, medic primar Cardiologie
CORONAROGRAFIA este explorarea imagistică invazivă a arterelor coronariene care irigă miocardul.
ANGINA PECTORALĂ, numita şi angor, este un simptom, o senzaţie de durere care, în majoritatea cazurilor, are drept cauză irigarea deficitară a muşchiului cardiac.
Prezentare de caz privind rolul coronarografiei în situaţia pacienţilor cu angină pectorală.
Domnul X a împlinit de curând 65 de ani. Din pacate, de la aniversare se simte din ce în ce mai puţin bine. De două luni are dureri în mijlocul sternului, ca un fel de gheară ascuţită, care ţine 10 – 15 minute şi apare din senin, uneori şi noaptea, trezindu-l. Uneori simte, în acelaşi timp cu durerea, o lipsă de aer, care trece odată cu durerea. De mai multe ori şi-a administrat nitroglicerină şi durerea a trecut în două minute, ca şi lipsa de aer. Îşi aminteşte că de un an, la urcarea treptelor spre etajul 4, unde locuieşte, avea, pe la etajul 3 şi apoi chiar începând de la etajul 2, asemenea dureri, dar niciodată în repaos.
Domnul X decide să meargă la doctor şi alege medicul de familie, cu care are o bună relaţie.
În timpul consultaţiei, medicul îl atenţionează pe pacient pentru că nu a venit în ultimul an deloc şi deasemenea că nu a respectat nimic din regimul alimentar şi din medicaţia indicate în trecut, domnul X având colesterolul dublu faţă de valoarea normală, continuând să mănânce cam orice şi uitând de medicamentul indicat de medicul de familie pentru reducerea colesterolului.
Medicul decide modificarea şi completarea tratamentului şi îl instruieşte să utilizeze nitroglicerină când are dureri.
Pacientul se simte mai bine, mult mai bine. Este liniştit că poate controla durerea, care apare mult mai rar cu noul tratament.
Peste 10 zile, urcând treptele spre etajul 4, are o durere intensă în stern, care nu mai trece cu nimic. Soţia apelează numărul de urgenţă 112 şi este transportat, după 15 minute, la cel mai apropiat spital, unde se constată că are un infarct miocardic supraacut. După o oră ajunge la un spital din acelaşi oraş care are pe langă secţia de cardiologie şi un serviciu de cateterism cardiac. Aici i se face o coronarografie, care constată că domnul X are din trei artere coronare una închisă de câteva zeci de minute şi alte două pe cale de a se închide. Vasul închis este deschis, se implantează un stent şi după 20 de minute pacientul ajunge în unitatea de supraveghere a pacienţilor coronarieni. După încă 3 zile se implantează alte două stenturi în zonele îngustate ale celorlalte două vase. Pacientul se simte foarte bine. La 5 zile de la infarct ajunge acasă. Peste încă o săptămână urcă din nou scările, nu resimte dureri şi nu mai gâfâie.
Această "poveste", deşi cu evoluţie iniţială nefericită, are un final fericit datorită unei intervenţii profesioniste şi a unei tehnici de diagnostic adecvate situaţiei : coronarografia.
Angina pectorală este o manifestare subiectivă a unei boli - ateromatoza coronariană, în principal. Ateromatoza coronariană cauzează reducerea irigării cu sânge a unora dintre zonele miocardului. Abordarea focalizată, ţintită a acestei manifestări NU tratează şi NU influenţează boala generatoare a semnelor. Infarctul miocardic, ce poate urma în special în primele două luni de la agravarea anginei, ucide IMEDIAT 10 – 20 % dintre pacienţi şi încă o parte, 10 – 15 %, în primul an după infarct.
Agravarea anginei NU are drept tratament de bază medicamentele, ci intervenţia de revascularizare. Această intervenţie cuprinde ca primă etapă obligatorie coronarografia. Coronarografia depistează leziunile coronariene şi permite aprecierea, împreună cu evaluarea stării clinice a pacientului, a urgenţei nevoii de revascularizare. Intervenţia de revascularizare constă în restabilirea alimentării "normale" cu sânge a muşchiului cardiac, fie prin deschiderea sau / şi dilatarea vaselor şi implantarea de stenturi, fie prin intervenţie chirurgicală de coasere (numită anastomozare) la coronare după zonele stenozate (adica îngustate) sau închise ale unor conducte, artere şi vene care aduc sânge în miocard.
Astăzi, din zece cazuri de revascularizare, opt se fac cu stenturi şi două prin chirurgie.
Cele două metode - intervenţia cu stent-uri şi by-pass-ul coronarian - nu sunt în opoziţie, ci complementare şi uneori se utilizează împreună, în mod conjugat.
Tratamentul situaţiei supraacute - infarctul miocardic acut, se face cvasiexclusiv prin implantare de stenturi, acest tratament ducând la reducerea drastică a mortalităţii globale, de la 15 – 20 % la 3,5 – 7,5 %.
În situaţiile mai puţin urgente, chirurgia cardiacă se utilizează cu mare succes. La 5 ani după by-pass, bolnavii supravieţuiesc în proporţie aproape dublă faţă de cei trataţi medicamentos şi similar cu cei trataţi cu stenturi.
În cadrul Centrului nostru medical, serviciul de Cardiologie vă stă la dispoziţie pentru un diagnostic rapid şi precis, iar serviciul de Angiografie pentru intervenţie de înaltă specializare.
s-soft