Anomalia dentara - dintii strambi

Anomalia dentara - dintii strambi, nu reprezinta o boala, ci doar o abatere de la ceea ce este considerat a fi pozitia normala a dintilor. Din fericire, aceste probleme pot fi rezolvate cu succes, atat in copilarie cat si la varsta adulta, gratie tehnologiilor de care dispune ortodontia moderna.

Anomaliile dentare pot fi mostenite - anomalii dentare de cauza ereditara, sau dobandite - anomalii dentare de cauza functionala.

Cauzele ereditare sunt legate de anumite caractere faciale sau dentare care sunt transmise de-a lungul generatiilor : mostenirea unor dinti mai lati sau mai mici, un numar de dinti mai mare sau mai mic decat formula normala, deficit sau exces de crestere pe anumite segmente faciale - cel mai frecvent, cresterea in exces a mandibulei.

Cea mai mare parte din anomaliile dento-maxilare sunt consecinta unor tulburari functionale care pot afecta cresterea si dezvoltarea normala a aparatului masticator. Dintre acestea, respiratia orala si deglutitia infantila sunt cauzele cele mai frecvent intalnite.

Obiceiurile vicioase dobandite in timpul primei copilarii constituie, de asemenea, cauza unor tulburari in dezvoltarea normala a complexului dento-maxilar : suptul tetinei prelungita dupa varsta de 1 an, suptul degetului, interpunerea diverselor obiecte intre dinti (creioane, pixuri), roaderea unghiilor (onicofagie), dormitul in aceeasi pozitie timp indelungat. Pierderea precoce a dintilor de lapte prin carii complicate si netratate, constituie o cauza foarte frecventa in perturbarea alinierii dentare.

Deseori aceste cauze se pot asocia, ceea ce determina o agravare a anomaliei dento-maxilare. In functie de complexitatea fiecarui caz in parte, poate fi necesara colaborarea cu medici de alte specialitati, cum ar fi : O.R.L., pediatrie, parodontologie, chirurgie maxilo-faciala, logopedie.

Compresia de maxilar

Inclinarea accentuata a dintilor superiori este cea mai comuna problema ortodontica, fiind un simptom al compresiei (ingustarii) de maxilar. Aceasta anomalie apare la copiii cu probleme in sfera O.R.L. (polipi, amigdalite repetate) si este asociata respiratiei orale (relatie cauza-efect). Acesti copii au tegumente palide, narile sunt inguste cu tonus scazut, stau cu gura intredeschisa, lasand sa se vada incisivii superiori inapoia buzei inferioare (aspectul de iepuras), profilul convex accentuat fiind caracterisitic in pertubarea aspectului facial.

Incisivii superiori sunt afectati prematur de procese carioase si traumatisme datorita expunerii lor in afara cavitatii bucale.

In cazurile mai severe apar si tulburari masticatorii, insotite de un retard in cresterea si dezvoltarea generala a copilului, fapt ce este adesea remarcat de medicul pediatru.

Largirea arcadei maxilare prin tratament ortodontic favorizeaza reluarea respiratiei nazale si faciliteaza dezvoltarea normala a cresterii.

Compresia de maxilar este o cauza frecventa a parodontozei si a sindromului de apnee obstructiva la varsta adulta.

Maxilar normal

Compresie de maxilar

Ocluzia inversa

Ocluzia inversa poate fi de natura ereditara, ca urmare a cresterii in exces a mandibulei (maxilarul inferior) sau / si dezvoltarea mai redusa a maxilarului superior.
Prognatia mandibulara, asa cum este cunoscuta, are consecinte grave in perturbarea aspectului facial, determinand profilul concav caracteristic.
Pe langa afectarea importanta estetica, prognatia mandibulara are consecinte masticatorii, fonatorii si asupra sanatatii parodontale la varsta adulta.

Maxilar normal

Ocluzie inversa frontala cu profil concav

Ocluzia adanca

Normal

Ocluzie adanca

Dintii frontali superiori acopera vertical mai mult de jumatate din inaltimea dintilor frontali inferiori care apar mai inalti si pot avea contact cu gingia celor de sus sau chiar cu cerul gurii. In timp, inflamatia gingiilor si uzura (tocirea) excesiva a dintilor pot duce la pierderea lor la maturitate.

Ocluzia deschisa

Normal

Ocluzie deschisa

In cazul ocluziei deschise, dintii frontali superiori si inferiori nu se ating in momentul "muscaturii". Spatiul care ramane poate fi de cativa milimetri pana la un centimetru. De cele mai multe ori, ocluzia deschisa este cauzata de suptul degetului. Suprasolicitarea dintilor posteriori, eficienta masticatorie redusa si defecte de vorbire - sigmatismul sau sasaiala si vorbirea peltica - sunt consecintele acestei anomalii. Afectarea fonatiei necesita uneori colaborarea cu logopedul pentru a restabili pozitionarea adecvata a limbii in pronuntia unor foneme.

Inghesuirea dentara - Lipsa de spatiu pentru alinierea unor dinti

Normal

Inghesuire dentara

Dintii pot fi inghesuiti deoarece sunt prea mari (macrodontie) sau pentru ca oasele maxilare sunt prea mici. Aceasta situatie poate determina contacte ocluzale incorecte cu efecte asupra tesuturilor de sustinere ale dintilor, locuri de retentie a placii bacteriene si ingreunarea igienizarii dentare, care genereaza carii si un aspect inestetic ce afecteaza psiho-social individul.
Adesea lipsa de spatiu este remarcata in momentul aparitiei caninilor superiori, care, neavand loc sa sa alinieze pe arcada, erup in afara acesteia, ceea ce perturba grav aspectul zambetului (zambet de vampir).

Spatierea dentara - exces de spatiu pentru alinierea dintilor

Normal

Spatiere dentara

Spatierile dintre dinti pot fi consecinta mostenirii unor dinti mai mici decat media normala (microdontie). Daca dintii sunt mai mici in raport cu diametrul maxilarelor ori sunt mai putini dinti pentru ca nu au existat germeni dentari sau pentru ca au ramas inclavati in os, pot sa apara spatii care sunt inestetice si pot afecta vorbirea. Diastema (strungareata) este mai frecventa si poate fi corectata cu succes prin tratament ortodontic.

Deviatia pe linia mediana a fetei

Normal

Deviatia pe linia mediana a feţei

Spatiul dintre cei doi incisivi centrali superiori ar trebui sa coincida cu cel dintre incisivii centrali inferiori iar ambele sa se suprapuna pe linia mediana a fetei. Deviatia liniei inter-incisive superioare fata de linia mediana a fetei creeaza un aspect asimetric neplacut al zambetului, senzatia ca "gura s-a mutat intr-o parte" sau "gura stramba".

Latero-deviatia mandibulei

Latero-deviatia mandibulei intr-o parte sau alta fata de linia mediana a fetei determina asimetrii faciale, fapt ce poate perturba grav aspectul facial si determina complexe psiho-sociale in viata individului.

Maxilar normal

Latero-deviatie mandibulara

Varsta nu mai constituie un impediment in alinierea dintilor strambi (malpozitionati). Daca in copilarie putem vorbi de posibilitatea realizarii unui tratament interceptiv de prevenire a instalarii anomaliei dentare, tratamentul ortodontic la adulti vizeaza corectarea problemelor dentare datorate evolutiei unei anomalii netratate si a complicatiilor bolii parodontale.

In concluzie, putem spune ca tratamentul ortodontic poate imbunatati atat functiile cat si aspectul dintilor, maxilarelor si fetei. Pentru aceasta se folosesc aparate ortodontice care pot fi fixe sau mobile si sunt utilizate pentru a indrepta dintii si a stimula cresterea si dezvoltarea oaselor maxilare.

Tipul de aparat ce va fi intrebuintat este individual pentru fiecare caz in parte, in functie de complexitatea fiecarui caz. Rezultatele tratamentului depind in mare masura de individualizarea planului de tratament dar si de modul in care medicul ortodont conduce tratamentul.

Principalul obiectiv al tratamentului ortodontic este obtinerea unei ocluzii functionale prin care sa se asigure sanatatea structurilor orale si imbunatatirea aspectului facial, acesta contribuind la bunastarea fizica si mentala a individului.