Dintii de lapte
Dintii de lapte, numiti si dinti temporari, isi fac aparitia in cavitatea bucala, cresc si se dezvolta intr-o perioada de timp caracteristica. Primii dinti de lapte apar la varsta de 6 luni, iar ultimii la varsta de 2 ani si jumatate, la fiecare 6 luni erupand cate un grup dentar.
Eruptia dintilor de lapte nu poate fi separata de dezvoltarea generala a maxilarelor si a intregului organism. Exista variatii individuale care pot fi considerate eruptii precoce - atunci cand aparitia primului dinte are loc inaintea varstei de 4 luni si eruptia tuturor dintilor de lapte este incheiata inainte de 2 ani, si eruptii intarziate - atunci cand primul dinte apare dupa varsta de 1 an, iar terminarea eruptiei se produce tarziu dupa varsta de 3 ani.
Variatiile eruptiei dintilor de lapte (dinti temporari) pot fi normale sau patologice.
Variatiile normale sunt determinate de : greutatea copilului la nastere, nasterea prematura, varsta mamei si numarul de nasteri, sexul copilului.
Variatiile patologice au la baza o serie de factori etiologici : anomalii cromozomiale, sifilis congenital, rahitism, rubeola prenatala, toti acesti factori producand intarzieri ale eruptiei dintilor.
Febrele eruptive accelereaza eruptia dintilor de lapte.
Eruptie dinti de lapte, intre 6 - 12 luni
Eruptie dinti de lapte, intre 7 - 14 luni
Eruptie dinti de lapte, intre 12 - 19 luni
Eruptie dinti de lapte, intre 16 - 23 luni
Eruptie dinti de lapte, intre 20 - 33 luni
Sunt si situatii cu totul exceptionale cand inca de la nastere dintii de lapte sunt prezenti pe arcada - dinti numiti dinti natali, sau cand apar in prima luna dupa nastere - dinti numiti dinti neonatali. Dintii natali si dintii neonatali se pierd rapid de pe arcada, de cele mai multe ori fiind dinti care au suferit tulburari in formarea smaltului dentar - dinti hipoplazici, dinti fara radacina, cu mobilitate crescuta - dinti supranumerari.
Eruptia dintilor de lapte este un proces fiziologic, normal si evolueaza ca atare la un copil sanatos, avand un tablou clinic sters. La copiii cu un bagaj imunitar scazut eruptia este precedata de hipersalivatie, iar copilul are tendinta de a-si introduce degetele in cavitatea bucala.
Eruptia propriu-zisa nu produce febra, convulsii sau diaree.
Nu de putine ori, insa au loc incidente sau accidente ale eruptiei dentare : copilul prezinta congestie usoara gingivala (inflamarea si inrosirea gingiei) insotita de prurit (senzatie de mancarime). Cand congestia gingivala este extinsa, apare durere, hipersalivatie si frecvent adenopatie submandibulara (ganglioni mariti de volum, palpabili). Gingivostomatita este o alta afectiune care poate imbraca forme de la cele mai simple pana la cele complexe si poate fi urmata de convulsii, diaree, inapetenta (lipsa poftei de mancare), tuse. Se impune in acest caz colaborarea cu medicul pediatru.
In jurul varstei de 6 ani apar in cavitatea bucala primii dinti permanenti – molarii de 6 ani. Astfel coexista pe arcade dinti temporari si dinti permanenti.
Primul molar permanent nu inlocuieste nici un dinte de lapte, eruptia lui realizandu-se distal de ultimul molar temporar - in spatele acestuia.
Dintii de lapte sunt pierduti (exfoliati) si inlocuiti complet de dintii permanenti in jurul varstei de 12 – 13 ani, exceptand molarul de minte.
Dinamica eruptiei dintilor de lapte variaza in functie de structura genetica a diverselor populatii, mediul geografic si mediul social, factorii locali influentand doar partial variabilitatea acestui fenomen.