Medicamentele si indicele de confort termic
Cu totii suferim in timpul verii atunci cand este depasit un anumit indice de confort termic *, dar exista anumite categorii de populatie care sunt mai sensibile si resimt acest disconfort mai acut si chiar atunci cand temperaturile nu au ajuns la limita lor de alarma. Aici se incadreaza varstnicii (65 +), cei cu boli cronice - boli cardiovasculare sau diabet zaharat, dar si cei care se afla in tratamente cronice pentru anumite afectiuni.
Toate medicamentle sunt administrate pentru efectul lor benefic asupra conditiei medicale respective, dar nu inainte de a se calcula (si toti medicii au acest exercitiu mental constant), raportul beneficiu / efect advers. De multe ori acelasi mecanism de actiune raspunzator de efectul benefic (sau uneori si alte mecanisme, la alte nivele din organism) pot determina si unele efecte neplacute, despre care este bine ca pacientul sa fie avizat. In aceasta ordine de idei, unele medicamente cresc riscul stresului termic prin diferite mecanisme de actiune si am sa dau cateva exemple de astfel de tratamente, care ar putea influenta abilitatea organismului de a se adapta in vreme de canicula.
Actionand la nivel central (in creier) unele medicamente influnteaza abilitatea pielii de a asigurarea termoreglarea organismului la acest nivel - prin transpiratie. Aici se incadreaza :
- antidepresivele (destul de utilizate, numai daca ne gandim cat de familiare ne sunt denumiri ca Prozac, Zoloft, Coaxil, care se folosesc de ex. in tratamentul depresiilor sau atacurilor de panica)
- antihistaminicele (Zyrtec, Claritine, Aerius, folosite in afectiunile alegice de tot felul)
- fenotiazinele (medicamente cu efect antipsihotic - Clorpromazina, dar si unele antiemetice de ex. Emetiral)
- anticolinergicele (Atropina si derivatii sai care se utilizeaza in tratamentul spasmelor tubului digestiv - Scobutil, ca medicatie adjuvanta in parkinsonism sau bronhodilatatoare - Atrovent)
Beta blocantele si diureticele sunt o categorii utilizate de o mare parte din populatie in tara noastra care inca ocupa locul I in Europa la capitolul decese prin afectiuni cardiovasculare.
Dar :
- betablocantele pot reduce capacitatea inimii si plamanilor de a-si adapta activitea in anumite conditii de stress, aici incluzand si caldura
- diureticele cresc eliminarea renala a lichidelor si deci, in vreme caniculara, pacienti care folosesc acest tip de medicamente au un risc crescut de a se deshidrata, daca nu au un aport corespunzator de lichide
Amfetaminele (droguri recreationale sau utilizate pentru crestrea performatei in anumite categorii - studenti, militari, sprotivi de performanta) cresc temperatura corpului.
Opioidele (Morfina si derivati) si sedativele (Seconal, Xanax, Imovane) pot reduce capacitatea de constientizare a disconfortului termic si astfel simptomele instalarii unei boli cauzate de caldura pot fi ignorate.
Am enumerat aici cateva denumiri comerciale, dar aceasta este o lista orientativa. Am vrut doar sa aduc argumente in sprijinul ideii ca, pentru pacientii aflati in tratament cronic, este important sa discute aceste aspecte cu medicul personal, mai ales daca luam in considerare si faptul ca, multe dintre aceste medicamente sunt disponibile in farmacii fara reteta.
Ar mai fi de amintit aici o categorie de medicamente care ar trebui sa aiba un management special in anumite perioade din an, cum ar fi :
- Medicatia de substitutie tiroidiana permanenta in urma unei interventii chirurgicale de indepartare a tiroidei - Eutirox, poate necesita ajustarea dozei zilnice in perioada verii, pentru ca activitatea hipotalamo - pituitaro - tirodiana este influentata de temperatura inconjuratoare si substitutia hormonului tiroidian ar putea fi mai mica in timpul verii (doze mai mici) decat iarna.
- Acelasi lucru poate fi valabil si in ceea ce priveste necesarul de insulina la pacientii cu diabet zaharat insulino - necesitant (de ex Lansulin R/N). S-a constatat ca unii pacienti au nevoie de doze mai mici in timpul verii decat iarna.
De aceea acesti pacienti ar trebui se monitorizati clinico-paraclinic la trecerea intre cele doua sezoane (cald / rece / cald) pentru a li se asigura un tratament optim.
Desi nu este un medicament, dar poate avea efecte similare cu unele medicamente, as vrea sa mentionez aici alcoolul in exces ca factor de risc pentru stresul termic - efectul sau vasodilatator periferic combinat cu efectul nervos central (asupra creierului), sedativ, sunt in masura sa impiedice organismul sa rectioneze in conditii de canicula si sa dezvolte mai rapid una din bolille induse de caldura. Acestea sunt o categorie de afectiuni uneori subdiagnosticate sau cu diagnostic intarziat care pot sa se manifeste de la crampe musculare (de obicei membre inferioare) si sincope termice pana la socul termic - caloric, o conditie grava, cu mortalitate de pana la 75 % chiar si atunci cand tratamentul este rapid.
* Indicele de confort termic = un index care coroboreaza temperatura aerului cu umiditatea relativa (marime fizica egala cu cantitatea de vapori de apa care exista intr-un amestec gazos de aer si apa) pentru a determina o temperatura aparenta - cea resimtita de corpul uman.
In mod normal, corpul se raceste prin transpiratie, proces in timpul caruia apa se evapora, iar ca urmare caldura retinuta se diminueaza. Atunci cand umiditatea relativa este mare, rata de evaporare a apei se reduce. Aceasta inseamna o racire mai lenta a corpului, care retine mai multa caldura decat ar face-o in aer uscat.
Indicele de confort termic are pragul critic de 80. Acolo unde indicele de confort termic are valoarea egala cu sau mai mare de 80, populatia trebuie sa se protejeze adecvat.