Rolul vitaminelor in organism
Vitaminele si rolul lor au fost minimalizate secole. Experimentele pe modele animale efectuate la inceputul secolului XX au aratat ca animalele hranite cu alimente inalt purificate (proteine, glucide, lipide si saruri minerale) nu se dezvoltau corespunzator. In 1912 Frederick Gowland Hopkins a publicat "Feeding Experiments Illustrating The Importance of Accesory Factors in Normal Dietaries" unde se discuta despre factori alimentari suplimentari necesari pentru cresterea si dezvoltarea organismului, factori denumiti ulterior vitamine.
Vitaminele sunt nutrienti esentiali avand roluri in : mentinerea barierei de aparare la nivelul mucoaselor si cresterea rezistentei la infectii; metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor si mineralelor; sinteza unor structuri indispensabile (acizi nucleici si nucleoproteine din molecula de ADN, enzime, factori de coagulare); procesele de oxidare (efect antioxidant) si aterogeneza (efect antiaterogen).
Vitamina A este intilnita sub 4 forme : retinol, acid retinoic, retinal, beta caroten :
- retinolul contribuie la bariera de aparare la nivelul mucoaselor (intra in compozitia mucusului)
- retinalul intra in structura celulelor fotoreceptoare din retina (celulele cu conuri si bastonase)
- acidul retinoic previne excesul de cheratinizare la nivelul pielii
- beta carotenul este antioxidant
Vitamina D este intilnita sub doua forme : D2 (ergocalciferol) si D3 (colecalciferol); la nivelul tegumentului 7,8 dihidrocolesterolul este activat sub actiunea razelor ultraviolete in vitamina D3 (colecalciferol).
Vitamina D intervine in metabolismul calciului si fosforului, intervenid in profilaxia rahitismului.
Vitamina E include doua clase de substante biologic active : tocoferolii si tocotrienolii.
Tocotrienolii au rol antioxidant (se utilizeaza in lotiuni antioxidante avind in vedere absorbtia buna la nivelul tegumentului).
Tocoferolii intervin in metabolismul grasimilor si proteinelor avind actiune antiaterogena.
Vitamina K este intilnita sub doua forme naturale : vitamina K1 (fitoquinona) care se gaseste in plantele verzi si vitamina K2 (menaquinona) sintetizata de bacteriile din colon. Vitamina K3 sintetica (menadiona) este transformata in ficat in menaquinona prin reactie de alcalinizare.
Vitamina K intervine in procesul de coagulare participind la sinteza factorilor de coagulare.
Vitamina B1 (tiamina) participa la diferite reactii chimice fiind cofactor al sistemelor enzimatice. Intervine in metabolismul glucidelor si in functia celulei nervoase, fiind esentiala pentru crestere, apetit, functionarea sistemului nervos.
Vitamina B2 (riboflavina) este cofactor pentru sistemele enzimatice, participa la transportul ionilor de hidrogen si in procesul de respiratie tisulara.
Vitamina B3 (PP / niacina) exista sub doua forme : acidul nicotinic si nicotinamida. Participa la sistemele implicate in metabolismul carbohidratilor si al aminoacizilor, sinteza grasimilor si respiratia tisulara.
Vitamina B3 are rol imunomodulator si antiinflamator.
Vitamina B5 (acidul pantotenic) participa la reactiile metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor si proteinelor.
Vitamina B6 (piridoxina) intervine in metabolismul aminoacizilor si acizilor grasi nesaturati si este importanta pentru procesul de crestere si dezvoltare normala a sistemului nervos.
Vitamina B9 (acidul folic) reprezinta un grup de compusi chimici care contin acid pteroic. Rolul acidului folic este de a participa la sinteza de aminoacizi si nucleotide (molecule de ADN), acizi nucleici, derivati porfirinici folosind cofactor vitamina B12. Deasemenea intervine in formarea si maturarea eritrocitelor si leucocitelor.
Vitamina B12 (cobalamina), dupa absoarbtie este transportata in plasma spre ficat, apoi la tesuturi. Este esentiala pentru biosinteza acizilor nucleici si a nucleoproteinelor avind rol in metabolismul sistemului nervos.
Biotina este componenta esentiala a enzimelor, intervenid in metabolismul acizilor grasi si aminoacizilor si transportul gruparilor carboxil.
Vitamina C (acidul ascorbic) este o vitamina provenita exclusiv din alimentatie. Se absoarbe prin transport activ sau difuziune pasiva. Intra in celule prin sistem de transport specific si necesita un transportor de glucoza. Insulina favorizeaza intrarea vitaminei C in celula. Pacientii cu hiperglicemie si diabet zaharat dezechilibrat au niveluri scazute de vitamina C in celula ceea ce determina cresterea stressului oxidativ cu risc crescut de ateroscleroza.
Vitamina C are mai multe functii in organism :
- participa la sistemele redox si intervine in sinteza colagenului (din structura tesutului conjunctiv, cartilaj, matrice osoasa, dinti, piele, tendoane)
- rol antioxidant
- creste rezistenta la infectii prin activarea leucocitelor, productie de interferon, mentinerea integritatii mucoaselor
Factorii alimentari cu efect vitamin-like sunt biosintetizati (colina, carnitina) sau esentiali (mioinozitolul, carnitina, ubiquinonele). Factorii alimentari cu efect vitamin-like intra in structura membranelor, sfingolipidelor, neurotransmitatorilor, faciliteaza transportul acizilor grasi, au rol de mesager intracelular, scad fragilitatea capilara.
Ubiquinonele (Coenzima Q10) au efect antioxidant.
Alte sectiuni din articolul despre vitamine :