Tuberculoza pulmonara (TBC)

Tuberculoza (TBC) este provocata de bacilul Koch, identificat pentru prima data in 1882 de savantul german Robert Koch, are forma de bastonas lung de 1,5-5 microni.

Transmiterea bacilului Koch de la o persoana la alta se face prin particule microscopice (1 - 5 µm in diametru), asa-numitii "nuclei de picatura". Nucleii de picatura se pot produce atunci cand bolnavii de tuberculoza pulmonara tusesc, stranuta sau vorbesc. Dimensiunile lor sunt atat de mici incat curentul de aer prezent in mod normal in spatiul oricarei incaperi ii mentine suspendati in aer timp indelungat. Nucleii de picatura sunt suficient de mici pentru ca cei 2 - 3 bacili pe care ii contin sa ajunga in alveolele pulmonare, unde se pot multiplica.

Pacientii cu tuberculoza pulmonara (TBC) pot genera si particule mai mari, dar acestea nu au importanta in transmiterea bolii, deoarece nu raman suspendate mult timp si chiar daca sunt inhalate de alte persoane, nu ajung in plamani.

In cazul persoanelor sanatoase, reactia de aparare imunitara poate impiedica multiplicarea bacililor si aparitia bolii.

Trasmiterea tuberculozei pulmonare (TBC) este determinata de patru factori :

• numarul de bacilli ajunsi in aer;
• concentratia acestora in aer care depinde de volumul incaperii si de ventilatia ei;
• durata expunerii unei persoane sanatoase care respira aerul contaminat;
• starea imunitara a persoanei expuse. Bolnavii cu infectie HIV, alcoolism, boli renale, diabet zaharat, neoplasme si cei care consuma droguri au o capacitate de aparare mai redusa si deci un risc mult mai mare de a se imbolnavi de tuberculoza.

Raspandirea tuberculozei pumonare (TBC) este legata si de conditiile economice si sociale. Cu cat acestea sunt mai precare, bolnavii de tuberculoza sunt diagnosticati si tratati tarziu, incorect sau deloc, dupa ce au avut timp sa contamineze un numar mai mare de persoane, iar cei expusi contaminarii au si ei adesea probleme legate de subnutritie sau de alte boli care scad capacitatea de aparare imunitara.

Semnele tuberculozei nu sunt usor de recunoscut.

Conditiile de igiena, aerisirea corecta a spatiilor de locuit sau a celor in care mai multe persoane isi desfasoara activitatea, buna functionare a instalatiilor de ventilatie pot contribui la reducerea trasmiterii bolii, prin reducerea numarului nucleilor de picatura.

Cea mai importanta masura de prevenire a trasmiterii tuberculozei pulmonare este diagnosticarea cat mai precoce a cazurilor de boala existente si tratarea lor cu chimioterapice antituberculoase eficiente.

In cazul aparitiei unor simptome ce sugereaza tuberculoza, sau in cazul contactului cu o persoana bolnava de TBC, este necesara prezentarea la medic. Semnele tuberculozei sunt adesea nespecifice si pot sa nu fie usor de recunoscut. Principalele manifestari clinice sunt tusea (la inceput seaca, apoi productiva) si febra. Pot aparea si alte simptome, cum ar fi pierderea in greutate, transpiratia nocturna.

Medicul va stabili diagnosticul exact si conduita adecvata, pe baza examenului clinic, investigatiilor paraclinice (examen microbiologic al sputei, examen radiologic), intradermoreactiei la tuberculina (IDR).