Rezumate sesiune de comunicari stiintifice

Kosa A. G.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

"Studiul clinic" este orice investigatie efectuata asupra subiectilor umani, pentru a descoperi / confirma efectele clinice, farmacologice si / sau alte efecte farmacodinamice ale unuia sau mai multor medicamente pentru investigatie clinica (...) in vederea evaluarii sigurantei si/sau eficacitatii lor (conform BPSC - HCS 39/ 27.10.2006). In cadrul Departamentului de Cercetare al Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes" se desfasoara studii clinice nationale / internationale, uni / multicentrice, conform legislatiei in vigoare.

Studiile clinice se desfasoara in Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes" din anul 2006 (in prezent in baza autorizatiei MS nr. 192/ 2008). Personalul care constituie echipele de studiu este permanent instruit in conformitate si pentru a aplica GCP-ul (pricipiile privind buna practica in studiul clinic) - standardul in functie de care se face proiectarea, conducerea, desfasurarea, monitorizarea, auditul, inregistrarea, analiza si raportarea studiului clinic si constituie garantia atat a credibilitatii si corectitudinii datelor si rezultatelor raportate, cat si a faptului ca sunt protejate drepturile si integritatea subiectilor ca si confidentialitatea acestora; ele constituie obiectul unor articole legislative nationale / internationale de referinta in domeniul medicamentului (directiva Comisiei Europene 2005/28/CE, ordinul MSP 903/ 2006 si HCS 39/ 27.10.2006 a ANM).

Spatiul in care se desfasoara studiile, precum si echipamentele sunt special dedicate, adecvate unei activitati de cercetare la acest nivel. In Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes" functioneaza si o Comisie de Etica (Hotararea interna 27/ 01.04.2007), care isi desfasoara activitatea conform legislatiei nationale si internationale.

Activitatea dezvoltata mai mult in cursul ultimilor 3 ani, in special in domeniul bolilor aparatului respirator si hepatitei cronice virale, a constat in derularea de studii clinice internationale multicentrice de faza II, III si IV (4 studii despre astm bronsic, 3 despre BPOC, 3 despre pneumonie comunitara, 1 despre hepatita cronica virala tip C) si 2 studii unicentrice (desfasurate pe o perioada de un an, in cadrul unor proiecte finantate prin programele nationale de cercetare CEEX, pentru hepatita cronica virala C, respectiv pentru imunomodulare la pacientii varstinici), finalizate cu propuneri pentru brevetare. Un numar de peste 100 de pacienti, cu varstele intre 18 si 86 de ani, a beneficiat de cea mai buna monitorizare a afectiunii lor, in timpul unui tratament care ofera o alternativa terapeutica, de obicei superioara celei disponibile la momentul respectiv ca standard. Departamentul a primit cinci audituri internationale si un audit de la institutia regulatorie nationala (ANM), cu rapoarte foarte bune. In prezent sunt in desfasurare cinci studii clinice internationale in cadrul departamentului.

Studiile clinice sunt parte integranta a oricarui departament de cercetare care isi propune o activitate la cel mai inalt nivel, fiind expresia conceptului "evidence based medicine" care repezinta actualitatea in medicina clinica.

Apostol I.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Activitatile clinice, de cercetare medicala si invatamant sunt in stansa legatura si furnizeaza un mediu stimulativ pentru personalul medical din cadrul Fundatiei "Victor Babes" (FVB). Ariile principale de interes stiintific au vizat domeniile : geriatrie, oncologie, bolile infectioase si sanatate publica.

Finantarea ideilor de cercetare a fost acoperita de organisme foarte variate : locale - Consiliul local al Sectorului 3 (Acord de parteneriat); nationale - Ministerul Educatiei si Cercetarii (Programele VIASAN, BIOTECH, CEEX, Plan National II); internationale (MATRA, PHARE, USAID-WORLD BANK, EU-COST, EU-Public Health Program 2003 - 2008).

Rata de succes inregistrata in cadrul departamentului de cercetare a fost de 53 % si a fost evaluata prin numarul total de proiecte finantate (28) din numarul total de aplicatii (52). Calitatea cercetarii noastre a fost recunoscuta prin acordarea unor diplome (brevet nr. 118622/ 2004, mentiune la Gala Societatii Civile, membership al New York Academy of Science) si atestarea cercetarii FVB, conform HG nr. 551/ 06.06.2007 prin decizia nr. 9751/ 25.09.2009.

Anumite elemente de originalitate pot fi definite pentru cercetarea derulata in cadrul FVB : la nivel regional (FVB - membru intr-un parteneriat multiplu care a aplicat o abordare holistica pentru necesitatile varstnicilor; consiliere tineri cu dependenta de droguri in sectorul 3); la nivel national (prima retea de diagnostic genetic al genelor BRCA1 si BRCA2 asociate cancerului mamar, prima retea nationala de supraveghere a bolilor cu impact bioterorist); la nivel european (participarea Romaniei in doua proiecte privind controlul cancerului la nivel european-EUROCHIP 2 si EUROCHIP 3; participarea Romaniei la un program de monitorizare a agentilor patogeni BSL3 si BSL4-COST B28; furnizare de ingrijiri paliative in Bucuresti - MATRA).

Acatrinei E.*, Comsa F.*, Mihaescu C.*, Koppsa G.**
* Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
** Vienna Klinik - Cardiovascular Department

Rezumat. Hipertensiunea - HTA - secundara stenozei de artera renala reprezinta 2 - 5 % din totalul cazurilor diagnosticate cu HTA. Cea mai frecventa cauza de stenoza de artera renala - SAR - la pacientii peste 50 ani este ateroscleroza (67 %). Ecografia Doppler de artere renale este metoda screening folosita cel mai frecvent pentru diagnosticul SAR. Angio-RMN a vand sensibilitate (91 - 100 %) si specificitate (71 - 100 %) crescute, furnizeaza informatii suplimentare, importante privind morfologia leziunilor arterelor renale. Abordarea terapeutica implica, pe langa tratamentul medical, solutii de revascularizare interventionala. Metoda de electie in cazul SAR semnificative hemodinamic (atunci cand din punct de vedere tehnic leziunile sunt abordabile, cu riscuri mici de complicatii) - este angioplastia cu stent.

Prezentam cazul unei paciente cu stenoza aterosclerotica de artera renala, semnificativa hemodinamic, simptomatica (HTA rezistenta la tratamentul antihipertensiv) - care a avut ca rezultat al revascularizarii reducerea semnificativa a gradului de stenoza de artera renala, insotita de ameliorare clinica constand in reducerea schemei terapeutice antihipertensive.

Discordanta care exista intre rata inalta a succesului procedural si raspunsul clinic moderat dupa angioplastie atrage atentia asupra faptului ca selectarea pacientilor pentru revascularizarea renala este mult mai complexa decat estimarea vizuala a stenozelor sau masurarea gradientului presional translezional. Pacientii cu SAR au motive multifactoriale pentru HTA, care nu sunt in relatie de proportionalitate directa cu ameliorarea fluxului in artera renala.

Acatrinei E.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Rezumat. Afectarea cardiaca - pericardica, miocardica, endocardica in cadrul neoplaziilor are o frecventa scazuta, comparativ cu alte localizari, avand o semnificatie de stadiu avansat, cu prognostic rezervat. Incidenta metastazelor cardiace este de 21 % din cazurile de boli neoplazice - majoritatea fiind asimptomatice, descoperite fortuit la autopsie. Chiar si cazurile simptomatice raman deseori nediagnosticate din cauza manifestarilor clinice secundare tumorii primare, care raman pe prim plan.

Metoda imagistica diagnostica de electie este ecografia cardiaca transtoracica. Diagnosticul diferential ecografic al formatiunilor intracavitare cardiace include, mai frecvent, tumorile benigne si trombi intracardiaci. Desi sunt multiple criterii de diferentiere, exista cazuri cand ecocardiografia - ca singura modalitate imagistica - sa nu poata diferentia afectarea metastatica de alte tumori facand necesare examinari suplimentare. RMN cardiac poate oferi avantaje, datorita rezolutiei mari de contrast pentru diagnostic (desi diferenta benign-malign este greu de facut pe baza semnalului intrinsec al tumorii, pe de o parte, iar pe de alta parte in cazul trombilor VS intensitatea semnalului variaza cu varsta trombusului, acesta putand avea aspect RMN asemanator tumorilor maligne in secventele T2 in special cand acesta este recent), cat si pentru delimitarea extensiei invaziei miocardice.

Cele mai rare determinari secundare cardiace sunt cele miocardice, iar afectarea VS a fost raportata in literatura de specialiatate in cateva cazuri rare de metastaze VS cu dimensiuni mici, asimptomatice, in cadrul multiplelor determinari secundare.

Prezentam un caz rar, neobisnuit, de metastaza cardiaca localizata in VS, cu dimensiuni mari, solitara, diagnosticata prin ecografie cardiaca transtoracica, cu ocazia unui episod de aritmie, la 4 ani de la interventia chirurgicala pentru melanom malign medio toracic posterior. S-a efectuat RMN cardiac pentru detalii suplimentare.

PET -CT - a fost efectuata de asemenea pentru completarea evaluarii oncologice.

Din nefericire, determinarile cardiace secundare reflecta diseminare sistemica, cu prognostic rezervat si limitarea optiunilor terapeutice.

Datorita noilor abordari terapeutice in oncologie, se constata o prelungire a supravietuirii la pacientii cu boli neoplazice. In acest context, se citeaza in literatura de specialitate a ultimilor ani o modificare a incidentei si localizarilor determinarilor secundare, incat metastaze considerate candva rare sunt diagnosticate din ce in ce mai des. De notat si faptul ca pacientii ce efectueaza cure citostatice nu efectueaza screening ecocardiografic de rutina decat atunci cand regimul chimioterapic include agenti cardiotoxici. Aceasta abordare ar necesita o revizuire cu luarea in considerare a efectuarii ecocardiografiei ca evaluare screening a pacientilor oncologici, asimptomatici si in special cand apar modificari ale statusului clinic (palpitatii, sufluri cardiace noi, complicatii embolice, insuficienta cardiaca).

Importanta acestei abordari consta in faptul ca diagnosticarea metastazelor cardiace poate influenta radical atat terapia (de la un tratament initial agresiv cu viza curativa la tratament paliativ), cat si prognosticul care devine foarte rezervat.

Apostol I.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Obiectiv. In Romania, in perioada noiembrie 2006 - martie 2007, Fundatia "Dr. Victor Babes" a condus un studiu de evaluare privind programele de screening de cancer de col (SCC), in cadrul proiectului european EUROCHIP-2. Obiectivul acestui studiu a fost evaluarea situatiei epidemiologice si a statusului actual al programelor de SCC in Romania si in variate regiuni de dezvoltare (RD), precum si identificarea problemelor si barierelor in implementarea unui program organizat de SCC la nivel national.

Metoda. Studiul s-a bazat pe o analiza epidemiologica si o trecere in revista a articolelor regionale, nationale si europene, precum si a studiilor derulate in acest domeniu.

Rezultate. In intervalul 2000 - 2006, un numar total de 22.830 cazuri noi si 12.763 decese prin cancer cervical au fost inregistrate in Romania, cu mici diferente in mortalitatea specifica intre ani. In 2005, ratele brute au variat semnificativ in cele 8 RD, incidenta intre 17,8 si 31,31, iar mortalitatea intre 12,32 si 21,52. Proportia de femei testate per RD a variat intre 3,2 - 0,6; activitatea de screening cea mai intensa a fost observata in regiunea VI, unde s-a derulat singurul program organizat de SCC din Romania. In 2005, solicitarea impusa de un program national, ar fi fost de 578 femei tinta per medic generalist; in 2007, un astfel de program national ar fi condus la urmatoarele date : 30.175 femei per medic ginecolog, 21.195 femei per medic oncolog si 13.258 femei per medic anatomopatolog.

Concluzii. Lipsa de inregistrare a unor diferente majore in mortalitatea specifica in perioada 2000-2006 poate fi corelata cu lipsa de schimbari majore in politica de screening in acest interval. In 2005, intre RD au fost observate diferente semnificative privind incidenta si mortalitatea specifica, date care impun o analiza completa a conditiilor si resurselor locale, cat si formularea de strategii adaptate local. In Romania, cancerul cervical ramane o problema majora de sanatate publica si este datorat absentei unui program organizat de SCC. Un program national pe o baza populationala inca nu este posibil, studii pilot sunt necesare pentru a dovedi impactul si eficienta unui program organizat pe regiuni de dezvoltare.

Apostol I.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Obiectiv. Vaccinarea la varstnici pare sa fie mai putin eficienta si persista un timp mai scurt comparativ cu populatia tanara. Eficacitatea vaccinarii antipneumococcice variaza intre 50 - 80 % la varstnici, iar pentru vaccinurile gripale inactivate protectia este cuprinsa intre 60 si 90 %. Obiectivul acestui studiu a fost evaluarea eficacitatii vaccinarii antigripale si antipneumococice si a persistentei protectiei postvaccinale in prevenirea infectiilor respiratorii la varstnici.

Metoda. Studiu prospectiv, longitudinal pe un lot de 49 de varstnici la care s-a aplicat o primovaccinare (Vaxigrip si Pneumo 23) la momentul T0 (initial) si o revaccinare ( Vaxigrip) la momentul T12 (12 luni de la T0). Masurarea anticorpilor specifici antigripali prin tehnica de hemaglutinoinhibare si masurarea anticorpilor specifici antipneumococici de serotip (23 F) prin tehnica ELISA s-a efectuat la momentele T0, T1, T3, T12, T13 si T20.

Rezultate. Raspunsul imun dupa primovaccinarea antigripala a condus la urmatoarele date: indicii de crestere fata de tulpinile vaccinale : 2,64 - 3,46; procentele seroconversiilor : 58,3 % - 72,9 %; procentul titrurilor protectoare : 70,8 % - 95,8 %. Raspunsul dupa revaccinarea antigripala a aratat : cresteri mai mari ale titrurilor anticorpilor HI pentru tulpina A/Solomon Island/03/06, indicele de crestere fiind de 2,6; procentul seroconversiilor >4 ori a fost 39,6 %. Pentru protectia antipneumococica 32/49 pacienti au prezentat cresteri de cel putin doua ori nivelele bazale si 17/49 au prezentat valori mai mici, eficienta vaccinala in lot fiind de 65,3 %.

Concluzii. Raspunsul imun antigripal a fost semnificativ in cadrul lotului variind intre 70,8 - 91,7 % la primovaccinare si intre 56,25 - 91,7 % la revaccinare; raspunsul imun antipneumococic a fost de asemenea bun - 65,3 %. Pentru protectia conferita de vaccinurile antigripale la T20 procentul subiectilor cu anticorpi protectori pentru tulpinile A/Solomon Island si A/Winsconsin a fost bun (64,6 si respectiv 95,8 %), dar scazut pentru tulpina B/Malaysia (27,0). Persistenta protectiei antipneumococice la T20 a fost de 26/49 subiecti (53,0 %).

Bucsa S.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Investigarea functiei aparatului respirator incepe cu determinarea volumelor si capacitatilor pulmonare, apreciate prin spirometrie.

Indicatiile efectuarii spirometriei includ : diagnosticul functional al unor afectiuni bronhopulmonare, fiind un criteriu obligatoriu pentru diagnostic in BPOC, astm bronsic, PID; aprecierea severitatii, prognosticului si a evolutiei sub tratament a bolilor pulmonare cronice; stabilirea riscului operator in chirurgia generala; expertiza capacitatii de munca; evaluarea functiei respiratorii la persoanele expuse noxelor profesionale in cadrul examenului de medicina muncii; identificarea la fumatori a riscului de dezvoltare a unei obstructii de cai aeriene.

Exista pacienti la care explorarea nu este tipica sau la care nu surprindem obstructia bronsica la o investigatie de rutina. Efectuarea spirometriei cu test bronhodilatator, utilizand un beta2 simpaticomimetic inhalator se efectueaza in principal in scop diagnostic pentru diferentierea disfunctiilor ventilatorii obstructive si pentru cunoasterea gradului de reversibilitate, fiind un element cheie in diagnosticul si managementul astmului bronsic.

In cadrul departamentului de cercetare studii clinice al Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes", in perioada 2007 - 2009, in specialitatea pneumologie s-au finalizat 2 studii clinice de faza III privind patologia astmului bronsic, un studiu clinic de faza II pentru pacientii cu BPOC si 2 studii clinice privind terapia antibiotica administrata injectabil / oral in pneumoniile comunitare.

In prezent sunt in desfasurare un studiu de faza III pentru patologia BPOC si alte 2 studii de faza II si III privind pacientii cu astm bronsic persistent usor si moderat.

Masuratorile spirometrice pretratament si post tratament, seriate pe parcursul a 12 ore, ofera informatii in legatura cu eficacitatea tratamentului inhalator utilizat, facand parte din protocolul de studiu al bolilor pulmonare cronice.

Comsa F.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

In pofida tuturor consensurilor nationale si internationale, precum si a educatiei sanitare de care toti suntem responsabili, boala varicoasa va continua sa faca multe "victime".

Obiective. Aprecierea unor date cu privire la frecventa, distributia pe sexe si mediu de provenienta si modificari paraclinice (ecografice si histologice) la pacientii cu boala varicoasa.

Material si metoda. Studiul este unul retrospectiv, fiind efectuat pe un lot de pacienti cu insuficienta venoasa cronica care au urmat tratament chirurgical de ligatura de vene perforante in perioada 2004 - 2009 in Centru Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes".

Rezultate. Adresabilitatea pacientilor din mediul urban a fost de 80 % fata de cei din mediu rural. Histologic se evidentiaza distrugerea structurii normale a matricei extracelulare. Celula musculara neteda dezvolta abilitati de fagocitoza nu numai a fibrelor elastice si de colagen, dar si a altor celule musculare netede partial lezate.

Discutii si concluzii. Pacientul cu boala varicoasa, in orice stadiu s-ar afla, evita sa ajunga la un consult medical, in general preferand tratamente empirice, bazate de cele mai multe ori pe reclamele aparute in mass-media. Indiferent de tipul de tratament pentru care pacientul opteaza trebuie subliniat faptul ca dispensarizarile cardiologica, dermatologica si chirurgicala se impun pentru tratarea (preventia secundara) complicatiilor locale si generale induse de boala varicoasa.

Prezentare la Conferinta Europeana WONCA, 4 - 7 septembrie 2008, Istanbul, Turcia

Constantin M., Mihaescu C.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
Prezentare la Conferinta Europeana WONCA, 4 - 7 septembrie 2008, Istanbul, Turcia

Scopul lucrarii : Evaluarea pacientilor cu durere abdominala pentru obtinerea unor informatii privind stabilirea diagnosticului si tratamentului.

Material si metode :

• Studiu retrospectiv
• 149 pacienti (adulti - 75 %, copii - 11,4 %, varstnici - 8,1 %), care s-au prezentat pentru durere abdominala la cabinetul de medicina generala.
• S-a urmarit : localizarea durerii, asocierea durere abdominala - alte simptome, frecventa recomandarii investigatiilor paraclinice, stabilirea etiologiei durerii abdominale.

Rezultate :

• Durerea abdominala a fost localizata in etajul abdominal superior (53 % din pacienti);
• S-a asociat cu simptome digestive (60,6%), cu simptome extradigestive (5,9 %), nu s-a asociat cu alte simptome (33,5%)
• 49 de pacienti au efectuat investigatii paraclinice;
• Diagnosticul a fost stabilit pentru 67,7% din pacienti;
• Durerea abdominala a fost consecinta unor afectiuni extradigestive (6 % din pacienti) si a reprezentat urgenta chirurgicala in 4,1 % din cazuri
• 1 pacient a fost diagnosticat cu adenocarcinom de rect
• Pentru 32,3 % din pacienti, diagnosticul durerii abdominale nu a fost stabilit (remiterea simptomelor, nemaifiind necesare investigatii suplimentare; feedback-ul medic medicina generala - pacient - specialist nu a functionat corect).

Concluzii :

• Durerea abdominala a reprezentat principalul simptom in diagnosticul unor afectiuni digestive, cancer, afectiuni extradigestive;
• Pacientii cu durere abdominala trebuie supravegheati pe termen lung;
• Trebuie imbunatatit feedback-ul medic medicina generala - pacient - specialist, in scopul stabilirii unui diagnostic corect si a tratamentului corespunzator.

Lucrare sustinuta la al 17-lea Congres al EADV, 2008, Paris

Cupsa A. *, Oprea C. **, Duiculescu D. **
* Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
** Spitalul de Boli Infectioase si Tropicale "Dr. Victor Babes"

Prezentam cazul unui pacient de sex masculin, in varsta de 17 ani, cu infectie HIV simptomatica fara imunosupresie clasa B1 (sub TARV), internat cu stare generala alterata, obnubilare, febra si o eruptie petesiala generalizata, hemoragii conjunctivale, manifestari instalate in ultimele 24 de ore.

Suspiciunea clinica de meningococemie acuta a fost confirmata de hemoculturile, culturile din LCR si aspiratele cutanate, pozitive pentru Neisseria meningococcus.

Tulpina izolata a prezentat sensibilitate la: penicilina, cloramfenicol, ciprofloxacina, rifampicina, TMP/SMX.

Diagnosticul diferential dermatologic a inclus : bacteriemii acute si endocardite, infectii enterovirale, vasculita acuta prin hipersensibilizare, ricketsioze, sindromul socului toxic, purpura fulminans, leptospiroza.

Tratamentul specific a constat in ceftriaxona (4g/zi,10 zile) si ciprofloxacina (1g/zi, asociata in primele 3 zile).

Evolutia generala a fost favorabila, pacientul parasind clinica, cu stare generala buna, fara leziuni cutaneo-mucoase, parametrii paraclinici in limite normale.

Ne aflam in fata unui caz tipic de meningococemie acuta, insa, intr-un context particular : infectie HIV la un pacient tanar.

Manifestarile cutanate au fost unul din indicatorii timpurii ai bolii, esential pentru stabilirea rapida a diagnosticului si pentru instituirea prompta a tratamentului specific.

Prezentare la sectiunea poster, Al V-lea Congres European de Oncodermatologie, 12 - 17 mai 2009, Viena, Austria.

Florescu G.*, Darmanescu M.**, Enache S.***, Calistru P.*
* Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
** Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului
*** Institutul National de Cercetare - Dezvoltare in domeniul patologiei si stiintelor biomedicale "Victor Babes"

Obiective : Tratamentul bolii Bowen, cunoscuta si ca si carcinom intraepitelial scuamos este esential pentru a preveni invazia carcinomului, mai ales la gazde imunocompromise.

Metode : Prezentarea unui caz clinic, cu analiza diferitelor optiuni terapeutice. Optiunea terapeutica in cazul acestui pacient a fost ghidata de particularitatile cazului - tipul de leziune, istoricul medical (hepatita cronica cu virus C tratata cu interferon alfa) si de evolutie. S-a practicat excizia chirurgicala a tumorii cu examen histopatologic.

Rezultate : Excizia completa cu margini de siguranta a fost confirmata histopatologic.

Concluzii : Existamai multe alternative de tratament pentru cancerele cutanate, fie monoterapii, fie combinate. Alegerea celei mai bune variante pentru fiecare pacient in parte survine dintr-o evaluare logica a fiecaruia, insa excizia chirurgicala are rata cea mai scazuta de recadere. In cazul prezentat sunt necesare controale periodice pentru a evalua eventuale recaderi sau aparitia altor neoplazii cutanate.

Ionus G.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Introducere. In ultimii ani, s-au obtinut progrese considerabile in ceea ce priveste metodele de restaurare ale dintilor posteriori, compozitele hibride inlocuind cu succes metalele si ceramica. Acest referat prezinta indrumari clinice si practice.

Obiective. Refacerea coronara a dintilor posteriori cu ajutorul materialelor compozite de ultima generatie urmareste recuperarea integritatii coronare a dintelui, precum si redarea aspectului estetic si functional.

Materiale si metode. In vederea realizarii obturatiilor se creeaza cavitati specifice prin manopere de curatare si indepartare a dentinei alterate rezultate in urma proceselor carioase. Scopul acestor preparatii este conservarea la maxim a substantei dentare. Vom utiliza de asemenea sisteme de adezivi dentinari,compozite rasinice moderne, precum si tehnici de aplicare in straturi successive.

Rezultate. Obtinerea unor obturatii cu redarea morfologiei ocluzale a dintelui, precum si o stabilitatea crescuta a culorii materialului si o imbunatatire a durabilitatii in timp.

Concluzii. Pentru o restaurare corecta cu compozite la nivelul dintilor posteriori, medicul stomatolog trebuie sa evalueze cazul clinic, sa posede si sa aplice corespunzator cunostintele stiintifice legate de tesuturile dentare si de materialele adezive; pentru rezultate satisfacatoare, se recomanda utilizarea izolarii riguros corecte cu diga, a sistemelor de aderare simultan la smalt si dentina, precum si tehnica de aplicare multistratificata a materialelor compozite.

Szabo C., Voinea C.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

FibroTest-ActiTest este o investigatie alternativa, non-invaziva, la biopsia hepatica, pentru aprecierea fibrozei si a activitatii necroinflamatorii - modificari histologice caracteristice in hepatitele virale cronice.

FibroTest-ActiTest combina concentratiile sangvine a 6 markeri indirecti ai fibrozei si activitatii necro-inflamatorii (alfa2-macroglobulina, haptoglobina, apolipoproteina - A1, bilirubina totala, GGT si ALT) ajustati in functie de varsta si sex.

Cresterea concentratiei alfa2 - macroglobulinei - o proteina sintetizata in ficat - indica fibroza. Scaderea haptoglobinei, in absenta unei hemolize dovedite, este un indicator al fibrozei. Apolipoproteina este o proteina sintetizata de hepatocite, cu rol in transportul colesterolului, care scade in prezenta fibrozei. Bilirubina totala, GGT si ALT inregistreaza cresteri ale concentratiilor corelate atat cu fibroza, cat si cu activitatea necro-inflamatorie.

FibroTest - ActiTestul este recomandat pacientilor cu hepatita cronica cu virus B sau C si se realizeaza prin recoltarea unei simple probe de sange venos, determinarea concentratiilor markerilor biochimici si calcularea indicelui de fibroza si de activitate cu ajutorul unui algoritm standardizat.

Studiile clinice efectuate demonstreaza ca FibroTest - ActiTestul este o alternativa pentru punctia biopsie hepatica, care este o investigatie invaziva, cu posibile reactii adverse, cu o mare variabilitate atat in privinta recoltarii cat si a analizei histopatologice.

Premiul I la sesiunea poster la al XI-lea Simpozion al Sectiunii Romane de IASGO, organizat de Sectiunea Romana de IASGO, Fundatia pentru Chirurgia Ficatului, Societatea Romana de Endoscopie Digestiva, Academia Oamenilor de Stiinta din Romania si de Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila".

Tanase A.*, Nour A.*, Stanescu R.**, Beuran M.**
* Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
** Clinica I de Chirurgie Generala, Spitalul Clinic Urgenta Bucuresti

Ileusul biliar este o afectiune rara in populatie, responsabila pentru 1 % - 3 % dintre ocluziile mecanice. Apare mai frecvent la varstnici, iar diagnosticul este intarziat in pana la jumatate din pacienti datorita simptomelor nespecifice.

Va prezentam cazul unei paciente, in varsta de 81 ani, cunoscuta cu litiaza veziculara, HTA, DZ tip II, obezitate, insuficienta cardiaca congestiva NYHA III, care s-a prezentat cu dureri hipocondru drept si epigastru, varsaturi bilioase, lipsa tranzitului intestinal de 4 zile. Bioumoral, la internare, leucocitoza 14100/mm3, creatinina - 1,78mg/dl; ecografia abdominala - microcalculi in colecist; radiografia abdominala simpla - anse enterale dilatate cu nivele hidroaerice; datorita tarelor asociate se opteaza pentru tratament conservator, insa persistenta nivelelor hidro-aerice determina interventie chirurgicala care deceleza fistula colecistoduodenala, calcul inclavat in ileon, cu necroza parietala la locul de inclavare, pentru care se practica enterectomie segmentara ileala cu entero-enteroanastomoza L-L.

Evolutie postoperatorie lent favorabila, cu externare in ziua a 16-a postoperator, pacienta fiind fara acuze la 3 luni postoperator.

In concluzie, diagnosticul precum si decizia terapeutica in ileusul biliar sunt dificil de apreciat, avand in vedere varsta pacientului si tarele asociate.

Datorita potentialului letal, trebuie avut in vedere acest diagnostic pentru sanctionarea la timp printr-un tratament adecvat.

Teodorescu H.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Laboratorul de endoscopie digestiva din Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes" a fost infiintat in octombrie 2007. Au fost efectuate 947 manevre endoscopice, din care 676 endoscopii digestive superioare si 271 colonoscopii. Manevrele endoscopice efectuate in Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes" au fost fara incidente. Endoscopia digestiva superioara si colonoscopia sunt metode extrem de utile pentru diagnosticul a numeroase afectiuni ale tubului digestiv. Endoscopia digestiva superioara este metoda prin care cu ajutorul endoscopului se examineaza esofagul, stomacul, duodenul, iar colonoscopia este investigatia in care cu ajutorul colonoscopului se vizualizeaza interiorul colonului. Adresabilitatea pacientilor investigati in Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes" cuprinde atat pacientii apartinand Centrului, cat si pacienti care s-au adresat direct laboratorului de endoscopie digestiva.

Ungureanu R.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Introducere : oftalmopatia tiroidiana reprezinta afectarea oculara de natura autoimuna asociata bolii tiroidiene (cel mai frecvent bolii Basedow-Graves), care poate debuta in conditii de hiper, hipo sau eutiroidie. Ultima situatie, in care debutul oftalmopatiei are loc in absenta semnelor clinice sau paraclinice de disfunctie tiroidiana este denumita boala Graves "oftalmica" sau "eutiroidiana" si este cel mai des intalnita de catre oftalmolog.

Afectiunea poate imbraca o varietate de manifestari clinice determinate de procesul inflamatie-fibroza scundara, ca : exoftalmie, edem palpebral, retractie palpebrala, anomalii ale motilitatii oculare cu diplopie si strabism restrictiv, chemozis, keratopatie de expunere, neuropatie optica compresiva.

Scop : lucrarea de fata isi propune prezentarea unui caz de oftalmopatie unilaterala la o pacienta de 68 de ani cunoscuta de aproximativ cinci ani cu Boala Basedow si aflata in tratament cu Tirozol 2cp/zi, in conditii de eutiroidie. Tabloul clinic cu exoftalmie moderata, edem palpebral, retractie palpebrala, hiperemie conjunctivala la OD este completat de limitarea motilitatii oculare pe verticala - elevatia si pe orizontala - abductia, cu diplopie. Pacienta mentioneaza o scadere treptata si nedureroasa a vederii la acelasi ochi, accentuata in ultima perioada. Examenul oftalmologic efectuat detecteaza o acuitate vizuala scazuta la 10 % la OD, simtul cromatic alterat si un defect pupilar aferent relativ la OD. Examenul oftalmoscopic evidentiaza un edem discret al discului optic, iar perimetria computerizata arata o ingustare concentrica a campului vizual pe aceeasi parte. Diagnosticul de neuropatie optica compresiva este sustinut de examenul CT orbitar, care ilustreaza marirea de volum a corpului muscular al muschilor extrinseci, mai accentuata la nivelul muschiului dept intern si a celui drept inferior si compresia nervului optic la nivelul apexului orbitar.

Material si metoda : A fost analizata evolutia bolii, care a parcurs doua faze :

• faza acuta, inflamatorie, in care a fost eficient tratamentul cortizonic general pentru reducerea inflamatiei tesutului orbitar si a miozitei, cat si pentru rezolvarea neuropatiei optice compresive
• faza cronica, fibrotica, in care s-a efectuat tratamentul chirurgical al strabismului restrictiv rezultat

Concluzii : Oftalmopatia tiroidiana este un epifenomen al bolii tiroidiene care necesita o abordare atenta si o supraveghere de durata a pacientului tratat cortizonic, atat de catre oftalmolog, cat si de catre endocrinolog , iar corectia chirurgicala a strabismului se face la 6 luni de la oprirea tratamentului cortizonic, atunci cand pacientul se afla in faza de fibroza a bolii.

Vizireanu A., Slabescu B., Zidu M., Calistru P.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Introducere : Acromegalia este o boala rara, cu o prevalenta de 50 - 70 cazuri / 1 milion de locuitori si o incidenta estimata la aproximativ 4 cazuri noi / 1 milion de locuitori / an, determinata in majoritatea cazurilor de secretia autonoma de hormon de crestere (GH) a unui adenom hipofizar. Datorita debutului insidios si manifestarilor clinice lent progresive, diagnosticul este adesea intarziat, in medie cu 10 ani, ceea ce duce la aparitia unor complicatii cronice (cardiace, respiratorii, metabolice si osteoarticulare) si la scaderea sperantei de viata.

Prezentare : Prezentam cazul unui pacient in varsta de 44 ani diagnosticat cu acromegalie in clinica noastra, unde s-a prezentat initial pentru o consultatie de medicina interna, fiind cunoscut cu hepatita cronica VHB. Cu aceasta ocazie pacientul a descris marirea extremitatilor (schimbarea a doua numere la incaltaminte) si senzatia de modificare a trasaturilor fetei. La consultul endocrinologic s-a observat un pacient cu trasaturi agromegalice (prognatism mandibular, macrocheilie, latirea bazei piramidei nazale, latirea extremitatilor), iar dozarile hormonale (IGF 1= 1232 ng/ml, GH bazal 12,2 ng/ml) au confirmat diagnosticul de acromegalie. Examenul RMN cu substanta de contrast a evidentiat un mezoadenom hipofizar 8/8/10 mm in contact cu sinusul cavernos drept.

Pacientul a fost indrumat catre serviciul de neurochirurgie unde s-a practicat adenomectomie transsfenoidaala, fara complicatii postoperatorii.

Concluzii : Acromegalia este o boala cronica ce provoaca morbiditate accentuata si scaderea sperantei de viata in lipsa tratamentului. Progresele terapeutice inregistrate in ultimii ani permit tratarea cu succes a bolii la majoritatea pacientilor. Diagnosticul precoce este important, complicatiile bolii fiind in mare parte reversibile in fazele initiale.

Voinea C., Gherlan, G., Szabo C., Calistru P.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Introducere : In momentul de fata exista tendinta de a inlocui metodele invazive de evaluare a gradului afectarii hepatice in diferite afectiuni cu metode noi, neinvazive (fibroscan - pentru evaluarea gradului fibrozei, fibrotest - pentru evaluarea fibrozei si activitatii inflamatorii, fibromax - pentru evaluarea fibrozei, a activitatii inflamatorii si steatozei alcoolice/nonalcoolice).

Obiective : Verificarea gradului de corelatie intre metodele de investigare a hepatopatiilor - biochimice (fibromax, fibrotest) si imagistice (fibroscan) si identificarea eventualilor factori ce scad corelatia pozitiva.

Material si metoda : Au fost identificati 165 pacienti care au avut efectuate atat fibroscan cat si fibrotest sau fibromax in Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes". S-au retinut de la fibroscan doar investigatiile considerate valide dupa urmatoarele criterii: minim 10 determinari valide, rata de succes > 60 %, IQR sub 1/3 din valoarea finala obtinuta. Corelatia pozitiva a fost definita ca fiind diferenta de cel mult un grad intre valorile obtinute prin cele doua metode diferite de investigare a fibrozei.

Rezultate : S-a obtinut o corelatie de 84.8 %. S-au anlizat diferentele intre grupurile de pacienti la care cele doua investigatii sunt corelate si cei la care nu se coreleaza rezultatele.

Concluzii : Utilitatea celor doua investigatii este evidenta, iar corelatiile obtinute sunt asemanatoare cu cele din literatura.

Gherlan G., Calistru P.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Metodele de explorare neinvaziva a hepatopatiilor cronice, relativ recent introduse in practica medicala - fibroscan (Echosens), fibrotest, fibromax (Biopredictive) sunt accesibile pacientilor in Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Victor Babes".
Fibroscan - metoda imagistica de evaluare a gradului de fibroza hepatica este o metoda neinvaziva, caracterizata prin simplitate, rapiditate, reproductibilitate si o sensibilitate ridicata, mai ales in aprecierea gradelor ridicate de fibroza (F3 si F4 - corelatie peste 90% cu rezultatele biopsiei hepatice). Vor fi prezentate avantajele, indicatiile, dar si limitele metodei.

Voineag M.*, Sarafoleanu D.**
* Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
** Clinica ORL, Spitalul "Sfanta Maria"

LASER-ul (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation, lumina amplificata prin emisia stimulata a radiatiei) constituie una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului al XX-lea, cu aplicatii practice in medicina si biologie. A fost introdus in chirurgia ORL la sfarsitul anilor '70, putand fi folosit pentru incizia, vaporizarea, coagularea tesuturilor organelor tinta. Exista mai multe tipuri de laseri utilizati in chirurgie, LASER-ul CO2 reprezinta LASER-ul chirurgical de electie in ORL, unda LASER CO2 fiind absorbita de apa.

Avantajele chirurgiei LASER fata de chirurgia clasica sangeranda sunt : vindecare rapida, chirurgie nesangeranda (hemostaza foarte buna pentru vase cu diametru mai mic de 2mm), fascicolul LASER poate fi modulat, producand explozie celulara nu combustie, precizie in excizia leziunii, edem postoperator redus sau absent, nu afecteaza tesuturile din jurul leziunii, internare de scurta durata, usor acceptat de pacient, cost socio-economic scazut.

Indicatiile sunt multiple, in rinologie, faringologie, laringologie, otologie; este necesara insa stabilirea unor indicatii precise ale monochirurgiei LASER, ale chirurgiei LASER complementara chirurgiei clasice sau endoscopice, ale chirurgiei LASER vs. chirurgie cu radiofrecventa.

Voineag M.*, Sarafoleanu C.**
* Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
** Clinica ORL, Spitalul "Sfanta Maria"

Endoscopia rinosinusala este o metoda noua de diagnostic si tratament in rinologie. FESS (Functional Endoscopic Sinus Surgery) s-a dezvoltat in secolul XX, odata cu descoperirea luminii reci (fibra optica), a opticilor Hopkins, precum si cu perfectionarea anesteziei, CT si RMN.

Indicatiile sunt reprezentate de patologia inflamatorie rinosinusala - rinite cronice, rinosinuzite cronice, polipoza nazala, tumori benigne - mucocel, tumori maligne (in functie de stadializare), dacriocistite (interventia: DCR - dacriocistorinostomie), fistule LCR, decompresie orbitara, decompresie nerv optic, epistaxis. In afara de abordul patologiei rinosinusale, FESS are ca avantaj posibilitatea accesului spre fosele cerebrale anterioara, medie, posterioara, fosa infratemporala, orbita, nervul optic, seaua turceasca.

In unele situatii insa (complicatii intraorbitare ale sinuzitelor acute, tumori maligne nerezecabile endoscopic), este necesar si abordul extern pentru un tratament corect si complet.

Comparativ cu alte metode de diagnostic si tratament, endoscopia rinosinusala are urmatoarele avantaje : mai putin dureroasa, fara cicatrici, sangerare mai mica, disconfort mai scazut in perioada postoperatorie, perioada de recuperare postoperatorie mai mica, rata de recurenta a afectiunilor mai scazuta, perioada de spitalizare mai mica (si implicit costuri socio-economice scazute).

Premiul II la Congresul National de Medicina Interna, 6 - 8 aprilie 2006, Calimanesti-Caciulata.

Zidu M.*, Nour A.*, Ungureanu I.*, Boaca L.*, Petcu G.*, Poiana C.**, Calistru P. *
*Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
** Institutul de endocrinologie "C. I. Parhon"

Introducere : Boala Paget reprezinta o afectiune localizata a osului, cu alterarea remodelarii acestuia (resorbtie osoasa excesiva urmata de formare de os in exces). Activitatea excesiva a osteoclastelor, urmata de activitate osteoblastica anarhica conduce la un aspect mozaicat, dezorganizat structural al osului, care sufera o crestere de volum, cu scaderea gradului de compactare si a rezistentei mecanice, devenind astfel mult mai susceptibil la fracturi. Etiologia bolii este necunoscuta, fiind sugerati factori genetici si de mediu posibil implicati in patogeneza. Incidenta este estimata la 1 - 3 % din peroanele peste 45 de ani, crescand la 10 % la persoanele peste 80 de ani (incluzand si formele oculte de boala).

Prezentare : Prezentam cazul unei paciente de 68 de ani, care s-a prezentat in Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes" in urma cu 3 ani, pentru hipoacuzie, insa aspectul sau somatic (craniomegalie impresionanta, dismorfism cranian) a impus efectuarea unor explorari imagistice si de laborator suplimentare pentru elucidarea cauzei craniomegaliei. Se discuta diversele modalitati de prezentare ale bolii Paget a osului, situatiile in care se impune realizarea unui screening pentru aceasta boala, modalitati de realizare a acestuia precum si solutii terapeutice moderne.

Mentionam ca pacienta a prezentat initial o evolutie foarte buna sub tratament, urmata de o recadere in al 3-lea an, in prezent remisa si aceasta.

Concluzii : Datorita prevalentei estimate a fi semnificativa in populatia generala, la grupele de varsta peste 45 de ani si a complicatiilor invalidante ce apar (surditate, stenoza spinala, stroke, sindrom de furt vascular, insuficienta cardiaca congestiva, fracturi in os patologic, osteoartrita, nefrocalcinoza, osteosarcom) boala Paget reprezinta o indicatie de screening a grupelor de varsta cu incidenta crescuta, prin determinarea fosfatazei alcaline sistematic si a screeningului membrilor familiilor afectate (agregare familiala).

Mentionam de asemenea posibilitatile moderne de tratament, constand in bifosfonati ce au potentialul de a induce reemisiuni de durata, cu ameliorarea simptomatologiei si limitarea extinderii insa din pacate nu reverseaza modificarile clinice deja instalate.

Zidu M.*, Cupsa A.*, Mihailovici A.*, Stroescu C.**, Calistru P.*
* Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
** Centrul de Chirurgie si Transplant Hepatic - Institutul Clinic "Fundeni"

Introducere : Boala Still (artrita reumatoida juvenila) cu debut la virsta adulta este o boala inflamatorie sistemica, relativ recent recunoscuta ca entitate, cu etiologie si patogeneza necunoscute. Manifestarile caracteristice includ : febra, rash caracteristic tranzitor, artrita, poliserozite, faringita, leucocitoza si sernogativitate (factor reumatoid absent). Nu exista test paraclinic sau modificari histologice patognomonice. Datorita raritatii si polimorfismului manifestarilor ce prezinta similitudini cu afectiuni de cauza infectioasa, hematologica sau neoplazica diagnosticul de certitudine (care necesita excluderea prealabila a altor entitati) este adesea intirziat.

Prezentare : Se prezinta cazul unui pacient de 18 ani, care s-a adresat pentru pusee febrile intermitente, debutate de 3 saptamani, ascociind si adenopatii axilare si inghinale bilateral, eruptie cutanata fugace "roz-somon" pe trunchi si membrele superioare, artralgii si redoare matinala la nivelul articulatiilor mici ale mainii, umerilor si genunchilor, fatigabilitate, precum si simptome digestive intermitente (greata, varsaturi, scaune diareice).

Asocierea sindromului febril prelungit cu leucocitoza cu neutrofilie a orientat initial investigatiile in directia cautarii unei cauze infectioase a tabloului clinic, infirmata de datele paraclinice. A doua ipoteza a fost cea a unei boli hematologice, exclusa insa de rezultatul biopsiei ganglionare si in final reconsiderarea contextului clinic (inalt sugestiv) si paraclinic, din care retinem valoarea crescuta a feritinei serice, a condus catre diagnosticul de certitudine de boala Still.

In prezent pacientul se afla in remisiune spontana, dupa o evolutie initiala favorabila sub o cura scurta de AINS.

Concluzii : Boala Still reprezinta o provocare diagnostica pentru clinician, prin raritate si caracterul proteiform al manifestarilor, precocitatea diagnosticului fiind importanta pentru initierea unui tratament adecvat, in scopul evitarii complicatiilor articulare invalidante dar si a manifestarilor mai rare dar cu potential de severitate mare (pneumonita, serozita pericardica cu evolutie catre tamponada cardiaca). Se trec in revista optiuni moderne de tratament in trepte, adecvate severitatii fiecarui puseu de boala (AINS, steroizi, metotrexat, hidroxicloroquina, etanercept, infliximab, leflunomid). De asemenea se ia in discuitie ipoteza interesanta ca Boala Still ar putea avea la baza o perturbare cu ciclicitate circadiana a secretiei de citokine cu rol proinflamator (IL-1, IL-6, TNF a).

Brinzan A., Popescu D.
Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

Cefaleea este o problema comuna in pediatrie. Cefaleea recurenta la copil poate afecta memoria, personalitatea, relatiile interpersonale, performantele scolare. Copiii raspund atipic la acest simptom. Majoritatea nu pot comunica caracteristicile cefaleei. Frecvent devin iritabili, agitati sau apatici, prefera camerele intunecate, au fotofobie.

Caracteristicile importante ce ajuta in diferentierea cauzelor de cefalee sunt : modul de instalare, severitatea si localizarea durerii, simptome asociate, istoricul familial, evenimente declansatoare.

Se va prezenta cazuistica din clinica noastra, departamentul pediatrie, inregistrata in perioada aprilie 2008 - mai 2009; 30 de copii au fost investigati pentru cefalee recurenta. La acesti copii examenul clinic si probele biologice efectuate au fost normale. Nu au facut obiectul acestui studiu copii care prezentau cefalee si febra. Toti copii au fost examinati in sfera ORL, neurologic, oftalmologic. Jumatate din cei examinati au prezentat modificari ale acuitatii vizuale (miopie cel mai frecvent). Un pacient a fost diagnosticat cu sinuzita sfenoido-etmoidala care nu a fost evidenta la examenul ORL si radiografie de sinusuri, diagnosticul fiind stabilit prin examen RMN cerebral. Un pacient prezenta fractura cu infundare in curs de osificare a osului parietal, anamnestic fara istoric cunoscut de traumatism cranian. Majoritatea copiilor la care nu au fost gasite alte cauze prezentau emotivitate, anxietate, astenie datorita suprasolicitarii scolare, privitului excesiv la computer, televizor, consum crescut de cola, ciocolata.