Alergie - teste cunostinte medicale
Ce stiti despre alergie ?
Alergie (din grecescul αλλεργια, care inseamna reactie diferita) este o reactie anormala, exagerata a organismului declansata de expunerea la substante comune, prezente in mod obisnuit in mediul inconjurator, bine tolerate de persoanele fara predispozitie la dezvoltarea bolilor alergice si percepute ca alergene de persoanele susceptibile. Specialitatea medicala care se ocupa cu studiul bolilor in care sunt implicate procese alergice se numeste Alergologie si Imunologie Clinica.
Sistemul imunitar produce anticorpi pentru protejarea organismului. Anticorpii incearca indepartarea sau distrugerea oricarui corp strain (inclusiv alergene) patruns in organism, cat si distrugerea propriilor celule bolnave sau defecte.
Reactia alergica se dezvolta in doua etape : la primul contact cu substanta alergenica organismul este sensibilizat iar la urmatorul contact, sistemul imunitar reactioneaza si apar manifestarile clinice ale reactiei alergice.
La primul contact al organismului cu un alergen celule specializate ale sistemului imun identifica si prelucreaza molecula straina, rezultatul final fiind producerea unei mari cantitati de anticorpi de tip imunoglobulina E care se fixeaza pe celulele implicate in raspunsul de tip alergic (mastocite, bazofile) raspandite in tot corpul. La contacte repetate cu substanta in cauza, anticorpii de tip E (Ig E) o recunosc si determina eliberarea de mediatori chimici (printre care histamina si prostaglandinele) care determina semnele si simptomele reactiei alergice. Astfel, persoana sensibilizata va prezenta simptome alergice de rinita, astm, dermatita sau soc anafilactic, etc, ori de cate ori este expusa la alergenul in cauza, alergen ce poate sa patrunda in organism pe oricare cale: respiratorie, digestiva sau cutanata.
Comportamentul de tip alergic are tendinta familiala de aparitie. Riscul ca un nou-nascut sa dezvolte simptome atopice este strans legat de prezenta acelorasi simptome la unul din parinti.
Cele mai obisnuite cauze ale alergiilor sunt polenul copacilor, ierburilor si gramineelor (graminee salbatice, porumbul, graul, secara etc.), praful de casa, mucegaiurile, proteine de origine animala (NU parul animalelor), anumite alimente si medicamente, intepaturile de insecte.
Cele mai frecvente reactii alergice se produc la nivelul pielii, mucoaselor si al cailor respiratorii, reactia organismului putand fi de la usoara - manifestarile afecteaza un singur organ sau doar o arie specifica si constau in rosata, eruptie, prurit, lacrimare, rinoree, etc, la medie - manifestarile se extind la alte parti ale organismului, pana la grava - este afectat intreg organismul iar manifestarile sunt multiple incluzand probleme respiratorii, crampe abdominale, scaderea tensiunii arteriale, pierderea cunostintei (acestea din urma sunt caracteristice socului anafilactic, urgenta medicala ce pune in pericol viata). Uneori reactiile alergice pot apare si la nivelul tractului digestiv, manifestandu-se prin crampe stomacale, varsaturi si diaree.
Alergia alimentara - apare la ingerarea unui anumit aliment sau aditiv alimentar, ca reactie la o proteina ce poate fi prezenta in aliment sau aditivul alimentar respectiv.
Sunt numeroase alimentele susceptibile de a declansa o alergie, cele mai obisnuite fiind : oua, lapte, peste, fructe de mare, alune, nuci, soia, grau.
Alergia alimentara poate apare la orice varsta, dar in general apare la varste foarte fragede cand atat sistemul imunitar cat si cel digestiv sunt inca in formare, fiind mai sensibile la aparitia alergiei. Unele alergii alimentare se atenueaza sau dispar odata cu trecerea timpului.
Alergia alimentara nu este acelasi lucru cu intoleranta la un aliment sau intoxicatia alimentara.
Alergia medicamentoasa - apare atunci cand sistemul imunitar reactioneaza impotriva unui medicament pe care il considera, in mod gresit, agent patogen.
Printre cele mai frecvente forme de alergie medicamentoasa se numara alergia la penicilina si la sulfamide.
Alergia la medicamente nu este acelasi lucru cu efectele adverse ale medicamentelor sau reactiile adverse non-alergice.
Alergia la praf - apare ca reactie a organismului la acarienii din praful de casa ale caror resturi se amesteca cu praful din incaperi si sunt usor aeropurtati.
"Febra fanului" - este o forma de rinita alergica, sezoniera, declansata de antigene din mediu : polenul arborilor si plantelor.
Alergia la veninul de insecte - apare ca reactie a organismului la veninul unor insecte. Albina si viespea sunt cele mai obisnuite insecte ale caror intepaturi declanseaza o alergie, dar exista si unele specii de furnici la care pot sa apara reactiile alergice.
Intepatura de albina si intepatura de viespe sunt cele mai susceptibile de a declansa o reactie extrem de severa - socul anafilactic (anafilaxia).
Rinita alergica - este o inflamatie a mucoasei nazale, uneori si a mucoasei sinusurilor care apare in urma contactului cu un alergen, pe cale respiratorie.
Rinita alergica se manifesta prin rinoree (scurgere de lichid), stranut, nas infundat, prurit (mancarime) nazal, uneori cefalee.
Dermatita de contact - este o inflamatie cronica a pielii aparuta ca urmare a contactului cu diferite alergene. Dermatita de contact se manifesta prin aparitia unor eruptii la nivelul pielii, frecvent la locul contactului, cu aspect eritematos, uneori cu vezicule sau cruste la suprafata. Uneori aceste eruptii se pot extinde si in alte localizari cutanate.
Dermatita atopica - este o afectiune cronica a pielii, care apare in special la copiii mici, cauza fiind ereditara. Dermatita atopica se manifesta sau este exacerbata in momentul in care copilul ia contact cu o substanta alergenica, de cele mai multe ori aceasta fiind una de tip alimentar. Simptomele sunt aparitia de roseata, papule si cruste fiind insotite de mancarimi. In forma sa alergica, precede de foarte multe ori dezvoltarea rinoconjunctivitelor alergice si a astmului.
Conjunctivita alergica - este inflamarea conjunctivei (invelisul intern al pleoapelor si a unei parti a globului ocular) datorata contactului cu substante alergene.
Astmul - este o boala cronica inflamatorie ce afecteaza bronhiile. Pe fondul inflamatiei cronice din bronhii se produc episodic crize - spasm al bronhiilor, inflamatia producand o ingustare a acestora ceea ce limiteaza fluxul de aer care intra si iese din plamani, senzatia fiind cea de sufocare. Din cauza ingustarii bronhiilor, la respiratie pot apare zgomote - suieraturi (wheezing).
Cea mai buna metoda de a preveni reactia alergica este identificarea si evitarea alergenului care este cauza aparitiei semnelor si simptomelor.
Simptomatologia usoara sau moderata care apare in cazul expunerii la alergene, poate fi usor controlata cu medicamente precum anti-histaminice sau decongestionante nazale. Acestea trebuie prescrise de medicul specialist. Pentru anumite tipuri de alergii medicul specialist poate prescrie un tratament de imunoterapie specifica al carei principiu consta in administrarea unor doze crescande de alergen, pe o durata de cativa ani, urmarindu-se desensibilizarea progresiva a organismului. In acest fel, in timp creste toleranta organismului la alergenul respectiv.
In stabilirea unui diagnostic corect, de foarte mare importanta este anamneza - discutia cu medicul - prin care se poate stabili o cauza initiala. Informatiile se refera la istoricul personal si familial, obiceiurile, momentul si locul in care s-a declansat sau accentuat reactia alergica. Acestor informatii initiale li se pot adauga cele obtinute prin efectuarea unor teste cutanate si/sau teste serologice - prin aceste teste se poate identifica sau confirma sensibilizarea alergica la una sau mai multe substante.
Testele cutanate prick se efectueaza prin aplicarea pe piele unui numar variabil de extracte alergenice standardizate, in functie de particularitatile de expunere si de istoricul fiecarui pacient in parte. In absenta contraindicatiilor, testarea cutanata alergologica este metoda de electie pentru demonstrarea sensibilizarii alergice.
Testele serologice se efectueaza in laborator, stabilind cantitativ, cu precizie, anticorpii IgE specifici unui anumit alergen, prezenti intr-o proba de sange. In cazul in care sunt suspectate mai multe alergene, poate fi folosita aceeasi proba de sange pentru a testa prezenta anticorpilor Ig E pentru fiecare din alergenele cautate.
Stabilirea prezentei anticorpilor IgE specifici se poate face atat pentru un singur alergen - de exemplu venin de albina, cat si pentru un amestec de alergeni - de exemplu amestec de polenuri, amestec de mucegaiuri.
Medicul specialist este cel care stabileste care sunt testele relevante, care este cel mai bun tratament si recomanda conduita.
Va rugam sa va testati cunostintele in legatura cu alergia.
Nu este atat de important scorul final pe care il veti obtine pe cat este de important sa aveti cunostinte cat mai bune despre alergie pentru a evita problemele sau pentru a putea ajunge la medic in timp util.