Hepatita - teste cunostinte medicale

Ce stiti despre hepatita ?

Functia ficatului este foarte importanta in organism. El are "misiunea" de a distruge substantele toxice din organism si de a fabrica compusi chimici necesari organismului (de exemplu bila care este necesara digestiei).

Principala cauza a hepatitelor o reprezinta infectia virala - infectie produsa de virusuri. De aceea, acest tip de hepatita se numeste "hepatita virala".
Denumirea generica corecta a virusului este "HEPATITIC" dar inca se foloseste pe scara larga denumirea de virus "hepatic" si de aceea o vom folosi in continuare.
Virusul hepatic ataca si distruge, intr-o masura mai mica sau mai mare, celulele hepatice ceea ce duce la o functionare defectuasa a ficatului - o insuficienta hepatica.

Hepatita este o boala infectioasa cu un procent foarte ridicat de transmitere. Studiile au aratat ca virusul hepatic tip B are un procent de infectivitate de 33 %, virusul hepatic tip C un procent de infectivitate de 3 %. Pentru comparatie, virusul imunodeficientei umane (HIV) are un procent de infectivitate de 0,3 %. Concluzia : hepatita B este de 100 de ori mai infectanta decat HIV.

Exista mai multe tipuri de hepatita, denumita in functie de tipul de virus care o declanseaza : hepatita de tip A (virusul hepatic A), hepatita de tip B (virusul hepatic B), hepatita de tip C (virusul hepatic C), hepatita de tip D (virusul hepatic D), hepatita de tip E (virusul hepatic E), hepatita de tip G (virusul hepatic G). Cele mai raspandite tipuri de hepatita sunt A, B si C.

Hepatita A
Se numeste si "boala mainilor murdare". Se transmite in principal prin contact personal si prin alimente si apa contaminate.
Infectia cu virusul hepatic A creeza imunitate - dupa ce organismul se vindeca de hepatita A, dezvolta anticorpi care il pot proteja de viitoare infectii cu virusul hepatic A, pentru toata viata.
Exista si vaccin anti-hepatita A.
Cea mai buna metoda de prevenire a hepatitei de tip A este vaccinarea. Alte modalitati de prevenire a infectiei cu virusul hepatiei A sunt :

• spalarea mainilor cu apa si sapun dupa fiecare utilizare a WC-ului, inainte si dupa prepararea si mancarea alimentelor sau dupa schimbarea scutecelor
• evitarea mancarurilor insuficient gatite (insuficient fierte, coapte, prajite)
• utilizarea corecta si permanenta a prezervativelor

Hepatita B
Se transmite in principal prin schimbul de fluide ale corpului si prin contactul mucoaselor sau tegumentelor lezate ale organismului (rani, ulceratii care usureaza trecerea virusului hepatic si se numesc "solutii de continuitate") cu fluide infectate - transfuzii de sange, contacte sexuale neprotejate cu persoane infectate, folosirea in comun cu persoane infectate a seringilor, folosirea in comun a altor instrumente contaminate care pot provoca sangerare (forfecute pentru manichiura, briciuri, etc). Hepatita de tip B se poate transmite "pe verticala" - de la mama la fat. Hepatita B are o probabilitate de transmitere de la mama la fat de 100 %, daca femeia se infecteaza in primul trimestru de sarcina. De asemenea, virusul hepatitei B poate fi transmis si prin lapte matern (alaptare).
In cazul in care organismul poate elimina infectia cu virusul hepatic B, se instaleaza o imunitate - persoanele sunt protejate de viitoare infectii cu virusul hepatic B pe o perioada indelungata, uneori pentru toata viata.
Exista un vaccin care poate proteja pentru o perioada de cel putin 5 de ani.
Cea mai buna metoda de prevenire a hepatitei B este vaccinarea. Alte modalitati de prevenire a infectiei cu virusul hepatiei B sunt :

• utilizarea corecta si permanenta a prezervativelor
• administrarea imunoglobulinei antihepatita B (HBIG) nou-nascutilor din mame infectate si vaccinarea acestora la 12 ore dupa nastere
• folosirea seringilor de unica folosinta
• evitarea folosirii in comun de intrumente care ar putea avea sange pe ele - aparate de ras, periute de dinti, forfecute pentru manichiura, briciuri, etc.
• evitarea, pentru tatuaje sau piercing, a locatiilor care nu prezinta incredere

Hepatita C
Se transmite in principal prin fluide contaminate ale corpului - tranfuzii de sange, folosirea in comun cu persoane infectate a seringilor sau a altor instrumente contaminate, contacte sexuale neprotejate cu persoane infectate. Hepatita de tip C se poate transmite "pe verticala" - de la mama la fat.
Din pacate, nu exista vaccin pentru hepatita C !
Modalitatile de prevenire a infectiei cu virusul hepatiei C constau, in principal, in aplicarea unor masuri stricte de igiena personala si de sanatate. De asemenea, trebuie :

• utilizat corect si permanent, prezervativul
• folosite seringi de unica folosinta
• evitata folosirea in comun de intrumente care ar putea avea sange pe ele - aparate de ras, periute de dinti, etc.
• evitat tatuarea sau piercing-ul in locatii care nu prezinta incredere

Hepatita poate avea doua forme :

• acuta - infectia care se manifesta clinic dupa 21 de zile, pana la 6 luni dupa momentul infectarii si dureaza maxim 6 luni
• cronica - infectia care dureaza mai mult de 6 luni

Hepatita de tip A are doar faza acuta.
In cazul hepatiei B si a hepatitei C exista o evolutie diferita. Din momentul in care virusul hepatic intra in organism, situatia poate evolua spre vindecare naturala - cand organismul poate produce anticorpi care pot elimina infectia sau spre persistenta infectiei. Se considera ca fiind "faza acuta" a hepatitei virale perioada de la expunere si pana la 6 luni de la infectare. Daca organismul nu poate elimina virusul iar infectia persista mai mult de 6 luni se considera ca s-a intrat in "faza cronica" a infectiei. Infectia persistenta poate evolua spre o forma stabila sau poate evolua catre aparitia unei ciroze (celulele hepatice sunt distruse si inlocuite de tesut conjunctiv si de o retea de cicatrici fibroase, ce impiedica circulatia sangvina). Boala hepatica poate continua prin evolutia lenta a cirozei sau poate evolua spre aparitia unui hepatocarcinom (cancer a ficatului).

Semnele si simptomele infectiei cu virusul hepatitei nu apar imediat dupa infectare. Mai mult, in cazul hepatitei B si hepatitei C semnele si simptomele pot lipsi de-a lungul anilor ceea ce reprezinta o situatie grava - persoana infectata poate transmite infectia fara sa stie iar infectia poate progresa catre forme critice.
Este cat se poate de importanta adoptarea unei atitudini preventive : vaccinarea, evitarea cauzelor de imbolnavire, controlul medical regulat.
Atunci cand apar, semnele si simptomele pot fi :

• oboseala
• sensibilitate sau disconfort sub coastele din partea dreapta, in zona ficatului
• greata
• scaderea apetitului alimentar
• dureri musculare
• dureri articulare
• febra
• urina de culoare inchisa
• fecale de culoare deschisa sau decolorate

In cazul in care infectia hepatica avanseaza si se instaleaza ciroza, mai pot apare :

• scaderea tonusului muscular
• scadere in greutate
• retentie (retinere) de lichid in tesuturi
• marirea in dimensiuni a abdomenului
• icter (ingalbenirea pielii si a scleroticelor, portiunea alba a globilor oculari)
• umflarea articulatiilor

Dar unele dintre aceste semne si simptome se pot datora si altor afectiuni, uneori chiar fiind confundate, mai ales febra, oboseala, durerile musculare, durerile articulare. De aceea numai un examen medical de specialitate - Boli Infectioase - poate face diferenta intre cauze si poate pune un diagnostic precis.

Diagnosticul hepatitei este de tip serologic adica analize ale sangelui. La contactul cu un agent patogen sistemul imunitar al organismului reactioneaza incercand sa protejeze organismul prin fabricarea de anticorpi. Testul serologic pune in evidenta existenta acestor anticorpi. In cazul in care testul pune in evidenta existenta anticorpilor anti-virus hepatita, se pune ca testul este pozitiv.
Prin testul de sange se poate pune in evidenta existenta anticorpilor anti-hepatita, ceea ce arata doar faptul ca organismul a luat contact cu virusul. Dar tot prin analiza sangelui se poate pune in evidenta existenta unor fragmente de virus (antigene) ceea ce inseamna ca virusul este in continuare in organism. De asemenea, prin analiza sangelui se poate stabili valoarea transaminazelor. Transaminazele sunt enzime eliberate de celulelor hepatice afectate. Prezenta unor valori crescute ale transaminazelor reprezinta un semnal ca celulele hepatice sunt afectate de virus. (Valoarea crescuta a transaminazelor poate fi determinata si de alte cauze metabolice).

Hepatita virala nu are tratament specific. Masurile care se iau sunt in functie de tipul de hepatita.
Hepatita A - odihna in pat, regim de hidratare (multe lichide, in special daca apar diaree si varsaturi), evitarea alcoolului.
Hepatita B - principalul scop al tratamentului este stoparea evolutiei naturale a hepatitei cronice B catre ciroza hepatica si cancer hepatic, eradicarea virusului fiind foarte dificil de obtinut. Pe termen scurt, tratamentul se orienteaza catre obtinerea inhibarii replicarii virale, normalizarea valorilor transaminazelor.
Hepatita C - tratamentul are ca prim scop eliminarea viruslui, apoi, in cazul in care vindecarea nu este posibila, scopul tratamentului este stoparea evolutiei hepatitei cronice C catre ciroza hepatica si cancer hepatic, evitarea complicatiilor reprezentate de infectarea cu alte virusuri.
Tratamentul medicamentos este bazat pe folosirea interferonului si a produselor antivirale.
Medicul specialist infectionist este cel mai in masura sa puna un diagnostic precis si sa recomande un tratament eficient.

Va rugam sa va testati cunostintele in legatura cu hepatita.

Nu este atat de important scorul final pe care il veti obtine pe cat este de important sa aveti cunostinte cat mai bune despre hepatita pentru a evita problemele sau pentru a putea ajunge la medic in timp util.