Coronarografia in cazul pacientilor cu angina pectorala
Coronarografia este explorarea imagistica invaziva a arterelor coronariene care iriga miocardul.
Angina pectorala (angor) este un simptom (senzatie) de durere care, in majoritatea cazurilor, are drept cauza irigarea deficitara a muschiului cardiac.
Prezentare de caz privind rolul coronarografiei in situatia pacientilor cu angina pectorala.
Domnul XYZ a implinit de curand 65 de ani. Din pacate, de la aniversare se simte din ce in ce mai putin bine. De doua luni are dureri in mijlocul sternului, ca un fel de gheara ascutita, care tine 10 - 15 minute si apare din senin, uneori si noaptea, trezindu-l. Uneori simte, in acelasi timp cu durerea, o lipsa de aer, care trece odata cu durerea. De mai multe ori si-a administrat puff-ul cu nitroglicerina si durerea a trecut in 2 minute, ca si lipsa de aer. Isi aminteste ca de un an, la urcarea treptelor spre etajul 4, unde locuieste, avea, pe la etajul 3 si apoi chiar incepand de la etajul 2, asemenea dureri, dar niciodata in repaos.
Dl XYZ decide sa mearga la doctor si alege medicul de familie, cu care are o buna relatie.
In timpul consultatiei, medicul il atentioneaza pe pacient pentru ca nu a venit in ultimul an deloc si deasemenea ca nu a respectat nimic din regimul alimentar si din medicatia indicate in trecut, dl XYZ avand colesterolul dublu fata de valoarea normala, continuand sa manance cam orice si uitand de medicamentul indicat de medicul de familie pentru reducerea colesterolului.
Medicul decide modificarea si completarea tratamentului si il instruieste sa utilizeze puff-ul cu nitroglicerina cand are dureri.
Pacientul se simte mai bine, mult mai bine. Este linistit ca poate controla durerea, care apare mult mai rar cu noul tratament.
Peste 10 zile, urcand treptele spre etajul 4, are o durere intensa in stern, care nu mai trece cu nimic. Sotia apeleaza 112 si este transportat, dupa 15 minute, la cel mai apropiat spital, unde se constata ca are un infarct miocardic supraacut. Dupa o ora ajunge la un spital din acelasi oras care are pe langa sectia de cardiologie si un serviciu de cateterism cardiac. Aici i se face o coronarografie, care constata ca dl XYZ are din 3 artere coronare una inchisa de cateva zeci de minute si alte 2 pe cale de a se inchide. Vasul inchis este deschis, se implanteaza un stent si dupa 20 de minute pacientul ajunge in unitatea de supraveghere a pacientilor coronarieni. Dupa inca 3 zile se implanteaza alte 2 stenturi in zonele ingustate ale celorlalte 2 vase. Pacientul se simte foarte bine. La 5 zile de la infarct ajunge acasa. Peste inca o saptamana urca din nou scarile, nu resimte dureri si nu mai gafaie.
Aceasta "poveste", desi cu evolutie initiala nefericita, are un final fericit datorita unei interventii profesioniste si a unei tehnici de diagnostic adecvate situatiei : coronarografia.
Angina pectorala este o manifestare subiectiva a unei boli : ateromatoza coronariana in principal. Ateromatoza coronariana cauzeaza reducerea irigarii cu sange a unora dintre zonele miocardului. Abordarea focalizata, tintita a acestei manifestari NU trateaza si NU influenteaza boala generatoare a semnelor. Infarctul miocardic, ce poate urma in special in primele 2 luni de la agravarea anginei, ucide 10 – 20 % dintre pacienti IMEDIAT si inca o parte, 10 – 15 %, in primul an dupa infarct.
Agravarea anginei NU are drept tratament de baza medicamentele, ci interventia de revascularizare. Aceasta interventie cuprinde ca prima etapa obligatorie coronarografia. Coronarografia depisteaza leziunile coronariene si permite aprecierea, impreuna cu evaluarea starii clinice a pacientului, a urgentei nevoii de revascularizare. Interventia de revascularizare consta in restabilirea alimentarii "normale" cu sange a muschiului cardiac, fie prin deschiderea sau / si dilatarea vaselor si implantarea de stenturi, fie prin interventie chirurgicala de coasere (anastomozare) la coronare dupa zonele stenozate (ingustate) sau inchise ale unor conducte, artere si vene care aduc sange in miocard.
Astazi, din 10 cazuri de revascularizare, 8 se fac cu stenturi si 2 prin chirurgie.
Cele doua metode - interventia cu stent-uri si bypass-ul coronarian - nu sunt in opozitie, ci complementare si uneori se utilizeaza impreuna, in mod conjugat.
Tratamentul situatiei supraacute - infarctul miocardic acut, se face cvasiexclusiv prin implantare de stenturi, acest tratament ducand la reducerea drastica a mortalitatii globale, de la 15 - 20 % la 3,5 - 7,5 %.
In situatiile mai putin urgente, chirurgia cardiaca se utilizeaza cu mare succes. La 5 ani dupa by-pass, bolnavii supravietuiesc in proportie aproape dubla fata de cei tratati medicamentos si similar cu cei tratati cu stenturi.
In cadrul Centrului nostru, serviciul de Cardiologie va sta la dispozitie pentru un diagnostic rapid si precis, iar serviciul de Angiografie pentru interventie de inalta specializare.