Postul alimentar - dieta de post

Postul este o stare spirituală de reflecţie asupra propriei persoane spre a regăsi în noi adevărul, umilinţa, iubirea, încrederea. Încercăm să ne apropiem de Divinitate prin pocăinţă.

În această perioadă omul se supune anumitor restricţii. Din punct de vedere alimentar se evită consumul alimentelor şi băuturilor provenite din surse animale (carne, lapte, ouă).

Care este impactul dietei de post asupra organismului ?

Prin conţinutul în macronutrienţi (proteine, lipide, glucide) şi micronutrienţi (vitamine şi minerale), alimentaţia asigură aportul caloric necesar desfăşurării activităţilor fiziologice bazale (respiraţie, activitate cardiacă, renală, cerebrală) şi energia necesară desfăşurării procesului de digestie şi activităţii fizice.
Proteinele sunt alcătuite din aminoacizi din care 9 sunt esenţiali (nu pot fi sintetizaţi în organism) provenind exclusiv din alimentaţie. Valoarea biologică a unui aliment este dată de cantitatea de aminoacizi esenţiali pe care îi conţine.
Proteinele provenite din surse animale au o valoare biologică superioară celor vegetale care nu conţin toţi aminoacizii esenţiali.
Lipidele sunt reprezentate de trigliceride şi lipide complexe, pricipalele surse de lipide fiind carnea şi produsele din carne, untul, untura, produsele lactate, uleiurile, fructele oleaginoase.
Glucidele sunt pricipalele furnizoare de energie şi provin din consumul de cereale, produse lactate, paste făinoase, orez, cartofi, legume şi fructe.
Mineralele şi vitaminele sunt necesare în organism pentru că participă la diverse reacţii chimice. Ele provin din consumul de legume şi fructe, dar unele vitamine (de ex. vitamina B12) se găsesc preponderent în carne, ouă şi produse lactate.

În timpul postului

Aportul de proteine este asigurat de alimente vegetale care au o valoare biologică inferioară produselor animale prin conţinutul scăzut în aminoacizi esenţiali, exceptând soia şi produsele din grâu cu valoare biologică intermediară.
Soia crudă are o valoare energetică de 400 kcalorii / 100 g, un conţinut de proteine asemănător cu al cărnii (25 - 30 %), conţinut în grăsime superior cărnii (20 %), dar cu puţine grăsimi saturate şi în plus conţine glucide (20 %). Se poate consuma fiartă şi preparată, sub formă de lapte de soia sau brânză de soia. Se descriu pentru soia proprietăţi de prevenire a aterosclerozei, osteoporozei, formării de trombi (cheaguri de sânge). Prin fitoestrogeni soia reduce simptomele menopauzei.

Alte surse de proteine vegetale sunt reprezentate de ciuperci, legume, măsline, fructe oleaginoase (alune, nuci, migdale).
Necesarul de lipide este asigurat prin consumul de uleiuri care conţin acizi graşi saturaţi, mono şi polinesaturaţi. Grăsimile saturate îndeplinesc roluri importante în organism : sinteza unor hormoni, acizi biliari, reglează tranzitul intestinal şi de aceea nu trebuie eliminate complet din alimentaţie. Uleiurile nesaturate au prorietăţi antiaterogene. Uleiul de măsline are conţinut crescut în acizi graşi mononesaturaţi. Uleiul de soia sau germenii de grâu conţin acizi graşi polinesaturaţi omega 6, iar uleiul de rapiţă acizi graşi omega 3 implicaţi în reglarea colesterolului şi trigliceridelor. Uleiul de porumb este bogat în acizi graşi nesaturaţi.
Se recomandă consumul de nuci, alune de pădure, măsline, migdale pentru aportul de acizi graşi nesaturaţi cantitatea fiind stabilită în funcţie de necesarul caloric.

Aportul de glucide este realizat prin consumul de cereale, paste făinoase, orez, cartofi, legume şi fructe.
Pâinea şi produsele cerealiere aduc aport crescut de glucide (50 - 60 %), conţin proteine, fibre şi grăsimi în cantitate scăzută. Pâinea cu secară are o cantitate de glucide înjumătăţită.
Pastele făinoase, orezul sunt bogate în glucide (20 gr. la 100 gr. produs preparat), excesul predispune la creştere ponderală. La pacienţii cu diabet se consumă cântărite conform recomandărlor medicale.
Fructele aduc vitamine şi minerale. Majoritatea fructelor conţin în jur de 10 - 15 % glucide. Bananele, prunele, strugurii, mango conţin 20 % glucide. Fructele se pot consuma proaspete, la cuptor (măr copt), în plăcinte sau sub formă de smoothie-uri. Este de preferat consumul de fructe proaspete în loc de sucuri.
Fructele uscate (prune, stafide, smochine) au un conţinut de glucide de aproximativ 70 - 80 % şi nu sunt indicate la persoanele cu exces ponderal sau diabet.

Legumele asigură aport de vitamine, minerale, fibre şi proteine cu valoare biologică inferioară. Sunt legume cu 10 % conţinut de glucide (fasole verde, ţelină, sfeclă, morcov) sau cu 5 % glucide (salată verde, lobodă, urzici, roşii, castraveţi).
Dieta de post are un aport de fibre. Fibrele insolubile în apă (celuloza, lignina) stimulează peristaltismul intestinal fiind benefice în constipaţie. Se găsesc în cerealele integrale (porumb, grâu, ovăz). Fibrele solubile în apă se găsesc în legume, rădăcinoase, fructe cu coajă. Ele reduc absorbţia pricipiilor nutritive fiind indicate în curele de slăbire. Consumul de peste 20 - 30 gr. de fibre / zi poate produce tulburări digestive (crampe, flatulenţă, meteorism / balonare).

Este bine ca alimentaţia în timpul postului să fie cât mai echilibrată respectând proporţiile dintre alimente.

Avantajele dietei de post :

• conţin antioxidanţi şi substanţe fitochimice cu proprietăţi curative şi anticancerigene;
• previn aterogeneza prin aport scăzut de acizi graşi saturaţi şi conţinutul în flavonoizi;
• sunt depurative, previn constipaţia şi apariţia cancerului de colon;
• conţin fier (soia, legumele cu frunze verzi, sfecla roşie, avocado, strugurii, piersica);
• au efect antiinflamator prin conţinutul de tanine (mărul).

Dezavantajele dietei de post :

• excesul de glucide (cartof, paste făinoase, orez, mazăre, fasole boabe) predispune la exces ponderal şi cresc glicemia la persoanele cu diabet zaharat. Se preferă consumul de carbohidraţi complecşi de tip cereale care au conţinut crescut în fibre;
• pot favoriza anemia prin deficit de vitamnă B12 care se găseşte preponderent în carne, viscere, lapte, ouă;
• pot induce hiperuricemia (creşterea nivelului acidului uric în sânge) prin consum crescut de fasole, linte, mazăre, ciuperci, sparanghel, spanac, fructe oleaginoase;
• favorizează tulburările digestive (flatulenţa) prin excesul de carbohidraţi (glucide).

Alimente care pot fi consumate în timpul postului :

• cereale integrale, pâine integrală, pâine cu secară;
• soia şi preparate din soia, soia fiind cea mai bogată sursă de proteină naturală, cu un coţinut crescut de aminoacizi esenţiali, dar şi de acizi graşi;
• năut, linte;
• măsline cu conţinut bogat în acizi graşi nesaturaţi;
• legume;
• fructe cu evitarea fructelor foarte dulci (banane, prune, struguri);
• fructe oleaginoase;
• uleiuri vegetale.

Aşadar dieta în timpul postului trebuie să fie echilibrată, să respecte raportul dintre principiile alimentare şi necesarul caloric individual calculat în funcţie de vârstă, sex, greutate, înălţime, activitate fizică.