ADHD Sindromul hiperkinetic

ADHD (Attention Deficit / Hiperactivity Disorder) insemnand tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie (THDA), este un termen ce provine din clasificarea Americana DSM IV - TR.
Notiunea de hiperkinezie este similara cu cea de hiperactivitate, si este caracterizata prin exces de activitate, lipsa de odihna, nervozitate, alergare, catarat, vorbit in exces.

ADHD-ul se caracterizeaza prin debutul precoce, inainte de varsta de 7 ani, a unei combinatii intre hiperactivitate, comportament dezordonat si inatentie (lipsa de atentie). Durata acestei tulburari trebuie sa fie de minim 6 luni, iar simptomele sunt grupate in cele de inatentie si cele de hiperactivitate / impulsivitate.

Inatentia (lipsa de atentie) - copilul afectat de ADHD :

• nu poate da atentia cuvenita detaliilor, sau face greseli din neglijenta la efectuarea temelor scolare, la serviciu sau acasa
• nu poate sa isi mentina atentia suficient de mult timp
• uneori pare a nu asculta pe cel care ii vorbeste
• nu respecta instructiunile sau regulile si nu este in stare sa isi termine temele, sarcinile casnice sau obligatiile de la locul de munca, desi intelege instructiunile si nu este opozitionist
• nu poate organiza sarcini sau activitati
• adesea evita sau nu este dispus sa efectueze sarcini care necesita un efort mintal sustinut
• foarte des isi pierde lucrurile (jucarii, teme pentru acasa, rechizite )
• este usor de distras de stimuli fara importanta
• uita frecvent

Hiperactivitatea - copilul afectat de ADHD :

• se foieste pe loc, se joaca cu mainile sau picioarele
• se ridica de pe scaun atunci cand ar trebui sa fie asezat
• alearga in jur sau se catara excesiv de mult, atunci cand acest lucru nu este potrivit, sau, in cazul adolescentilor, manifesta neliniste
• are dificultati in a se juca sau a efectua activitati distractive in liniste
• actioneaza ca si cum ar fi impins de un motor
• vorbeste excesiv de mult

Impulsivitatea - copilul afectat de ADHD :

• "tranteste" des raspunsuri inainte ca intrebarile sa fie complet formulate
• nu isi asteapta randul
• intrerupe sau deranjeaza pe altii, intervenind in discutiile sau jocul altora

Aceste simptome trebuie sa fie prezente in doua sau mai multe situatii (de exemplu : scoala sau serviciu si acasa).

Epidemiologia ADHD

ADHD-ul este o afectiune des intalnita in cabinetele medicilor pedopsihiatri, frecventa crescand de la an la an, mai mult de jumatate ramanand nediagnosticati.
Raportul baieti : fete este de 2,5 - 12 : 1, la baieti predominand la varsta scolara iar la fete fiind constanta pe grupe de varsta.
Tipul de ADHD predominant cu inatentie reprezinta 10 - 15 %, cel cu hiperactivitate 5 % iar cel combinat circa 80 % din totalul cazurilor.

Cauzele ADHD :

• genetice - aproximativ 80 % din cazuri
• afectarea cerebrala (leziuni dobandite) - are o pondere de 20 %
• ambele cauze
• factorii familiali si sociali, precum absenta mamei si plasarea in orfelinate, mediul haotic de crestere, pot duce la aparitia ADHD

In marea majoritate a cazurilor, tulburarile sunt mostenite, dar pot fi si dobandite.
Aproximativ 1/3 din parintii copiilor cu ADHD sunt afectati de aceasta boala.

S-a constatat ca exista si o afectare a functiei unor neurotransmitatori (dopamina, serotonina, noradrenalina) precum si micsorarea unor structuri cerebrale (volumului cerebral total, lobului frontal, ganglionilor bazali, cerebelului, corpului calos).

Tulburari asociate cu ADHD : cele de limbaj, de invatare, intarzierile mintale, tulburarile de somn sau apetit alimentar, de comportament, de coordonare motorie, epilepsia, abuzul de alcool si droguri, frici, simptome asemanatoare autismului, suicidul sau criminalitatea la varste mari.

Tratamentul ADHD

Tratamentul ADHD vizeaza scaderea comportamentelor neadecvate, imbunatatirea relatiilor sociale, a performantelor scolare, cresterea independentei si stimei de sine si consta in terapie comportamentala, tratament medicamentos, regim alimentar adecvat.
Terapia comportamentala se face de catre parinti acasa si de catre profesori la scoala. Trebuie sa existe o colaborare permanenta intre cadrele didactice, parinti si terapeut. Se vor inlatura toti factorii din mediu care pot distrage atentia, se vor da instructiuni clare, sarcinile vor fi simple, fractionate in mai multi pasi iar termenul de executie va fi precis stabilit. Fiecare reusita se va recompense pozitiv (metoda jetoanelor).
Tratamentul medicamentos este indelungat, ADHD-ul fiind o boala cu evolutie cronica, desi hiperkinetismul se amelioreaza cu timpul. Se face cu medicamente din clasa antidepresivelor, antipsihoticelor, anticonvulsivantelor, amfetaminelor.
Regimul alimentar in cazul ADHD trebuie sa excluda salicilatii, colorantii, conservantii si aromele artificiale, cofeina, bauturile racoritoare cu continut ridicat de zahar sau cofeina, bauturile energizante, studiile recente aratand ca acesti produsi alimentari ar accentua hiperkinetismul.