Cardiopatia ischemica - factori de risc

Cardiopatia ischemica este o tulburare miocardica datorata unui dezechilibru intre fluxul coronarian, (aportul sanguin de substante nutritive si oxigen necesare pentru o buna functionare a inimii), ce este scazut prin afectarea arterelor inimii si necesitatile miocardice.

Cauzele afectarii vaselor inimii, numite si coronare, pot fi organice, adica structurale, (cea mai frecventa cauza fiind ateroscleroza, depunerea colesterolului in peretii vaselor), functionale (de exemplu spasmul coronarian) si mixte.

Cardiopatia ischemica poate fi dureroasa (asta include angina pectorala stabila si instabila, infarctul miocardic) si nedureroasa (ce cuprinde moartea subita coronariana, tulburarile de ritm si de conducere, insufucienta cardiaca de cauza ischemica).

Factorii de risc sunt acele caracteristici ce se gasesc la populatia sanatoasa si care sunt asociate statistic cu posibilitatea aparitiei bolii cardiace ischemice (BCI).
Factorii de risc pentru ateroscleroza (ATS), care este principala cauza a ischemiei miocardice, pot fi clasificati in :

• nemodificabili : varsta, sexul, istoricul familial de boala cardio-vasculara (BCV) (adica prezenta manifestarilor aterosclerotice la rudele de gr I, la femei < 65 ani si barbati < 55 ani)
• modificabili : fumat, alcool, obezitate, dislipidemie, hipertensiune arteriala (HTA), diabet zaharat etc.

Factori nemodificabili

Varsta ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Bolile cardio-vasculare, ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, cresc ca incidenta si gravitate cu varsta.
Desi leziunile aterosclerotice incep sa se constituie inca din copilarie (deci, atentie, ce fel de alimentatie oferim copiilor nostri si cu ce deprinderi alimentare ii obisnuim), ele incep sa se manifeste clinic dupa 40 de ani la barbati si dupa 50 de ani la femei.

Sexul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

In general, barbatii au probabiliate mai mare de a dezvolta boala cardiaca ischemica decat femeile aflate inainte de menopauza, (aceste fiind protejate hormonal), insa dupa menopauza, riscul devine egal.

Istoricul familial ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Exista numeroase date ce indica o componenta genetica in aparitia diabetului zaharat tip II si a dislipidemiilor. Se apreciaza ca istoricul familial de boala cardio-vasculara la tineri (aparuta la barbati < 55 si la femei < 65 de ani) reprezinta un factor de risc important.
Incidenta mai mare a bolii coronariene in unele familii trebuie explicata insa atat prin factorii genetici, cat si prin factorii comportamentali si prin stil de viata (de obicei, in familiile respective, exista un stil de viata nesanatos, ce asociaza mai multi factori de risc, fumat, alimentatie necorespunzatoare ce duce la obezitate, colesterol crescut, diabet zaharat).

FACTORI MODIFICABILI

Hipertensiunea arteriala (HTA) ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Hipertensiunea arteriala (HTA) este factor de risc major pentru boala cardiaca ischemica si accident vascular ischemic (AVC). Prezenta unei tensiuni arteriale (TA) > 140 / 90 mmHg, creste riscul de boala cardiaca ischemica de 2 - 4 ori si de 3 ori mai mult pentru accident vascular ischemic.
Masurile igieno - dietetice ce duc la scaderea hipertensiunii arteriale (HTA) - dieta saraca in sare, mentinerea unei greutati ideale, exercitiile fizice regulate, precum si tratamentul antihipertensiv, scad complicatiile cardio-vasculare.

HTA se clasifica, in functie de valorile inregistrate, in :

Mecanismele prin care hipertensiunea arteriala (HTA) favorizeaza ateroscleroza sunt multiple, printre cele mai importante fiind :

• disfunctia endoteliala (endoteliul fiind acea membrana ce captuseste vasul la interior, si care datorita presiunii cronice la care este supus isi pierde proprietatile sale normale)
• favorizeaza depunerea LDL colesterolului in peretii vasulari si astfel formarea placilor de ateroscleroza

Fumatul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Fumatul este factor de risc major pentru ateroscleroza, sub toate aspectele ei : accident vascular ischemic, boala cardiaca ischemica, boala arteriala periferica (arterita).
Riscul de boala cardiaca ischemica si deces de cauza cardio-vasulara este de 2 - 4 ori mai mare la fumatori fata de nefumatori, iar riscul este direct proportional cu numarul de tigari / zi si durata fumatului.
Infarctul miocardic acut la tineri, are ca principala cauza fumatul.

Mecanismele prin care fumatul favorizeaza ateroscleroza sunt :

• cresterea numarului de trigliceride (TGL) si scaderea colesterolului HDL
• favorizarea spasmul coronarian ("strangularea" tranzitorie a vasului)
• favorizarea trombozei (formarea cheagurilor de sange)
• stimularea activitatii sistemului nervos simpatic, ce determina cresterea pulsului si a tensiunii arteriale, scazand pragul aritmiilor

Dislipidemia ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Colesterolul circula sub mai multe forme : LDL (colesterolul "rau"), HDL (colesterolul "bun"), IDL.
Evaluarea profilului lipidic (screening) se recomanda, in principal, la barbati cu varsta >40 de ani si femei cu varsta >50 ani, mai ales daca au factori de risc, precum si la cei ce au ateroscleroza dovedita sau diabet zaharat sau istoric familial de boala cardiaca ischemica prematura (indiferent de varsta lor).
Aportul exogen se datoreaza dietei bogate in grasimi animale : carnea, oua, lactate.
LDL este colesterolul "rau" ce se depune in vasele de sange si determina ateroscleroza si implicit complicatiile acesteia : boala cardiaca ischemica, accident vascular ischemic, arterita.
Nivelele tinta recomandabile pentru colesterol LDL sunt diferite in functie de riscul pe care-l are fiecare individ de a dezvolta o boala cardio-vasculara, iar acest risc este mai mare sau mai mic in functie de numarul de factori de risc prezenti.
Persoanele cu risc cardio-vascular foarte crescut (si pentru care nivelul tinta de LDL trebuie sa fie <70mmHg) sunt :

• persoanele cu boala cardio-vasculara dovedita
• pacientii cu diabet zaharat tip II si cei cu diabet zaharat tip I cu afectare de organe tinta
• cei cu boala renala moderat - severa
• cei ce asociaza mai multi factori de risc

Persoanele cu risc cardio-vascular crescut, sunt cele care au fie un singur factor de risc dar foarte crescut, fie care asociaza mai multi factori de risc, dar nu au afectate organele tinta. Pentru acestia nivelul de LDL trebuie sa fie < 100 mg%.
Persoanele cu risc moderat au drept tinta colesterol LDL < 115 mg%. Scaderea colesterolului LDL se poate face initial prin masuri igieno-dietetice, iar daca acestea se dovedesc ineficiente se administreaza medicatie specifica.

HDL colesterol este colesterolul "bun", ce ofera protectie cardio-vasculara. S-a dovedit ca fiecare crestere cu 1 mg% a HDL se asociaza cu o scadere a riscului coronarian cu 2 - 3 %. Riscul cardio-vascular apare la HDL < 35 mg%. Relatia inversa intre HDL si trigliceride (adica cresterea trigliceride si scaderea HDL) se gaseste in 2 conditii patologice cu potential aterogen, si anume, diabet zaharat si sindromul de rezistenta la insulina.
Alte cauze de scadere a colesterolului HDL sunt fumatul, obezitatea, sedentarismul, insuficienta renala cronica.

Trigliceridele (TGL) - au fost numeroase controverse privind rolul trigliceridelor in aterogeneza, insa concluzia a fost ca acestea fac parte din triada aterogena : cresterea LDL si TGL, si scaderea HDL.

Diabetul zaharat ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Diabetul zaharat este unul din cei mai puternici factori de risc pentru ateroscleroza, in toate teritoriile vasculare, implicit coronare. Prezenta diabetului zaharat e echivalent cu boala cardiaca ischemica dovedita. Riscul de a prezenta un eveniment cardio-vascular (IMA, accident vascular ischemic) este de 2 - 4 ori mai mare la diabetici fata de nediabetici si acest lucru se datoreaza faptului ca diabeticii asociaza mai multi factori de risc - de obicei sunt si obezi si hipertensivi, iar diabetul zaharat dezechilibrat determina si dislipidemie. Diabetul zaharat se asociaza si cu o stare protrombotica (de a forma cheaguri), ce complica de obicei ateroscleroza, determinand aterotromboza ce duce la evenimente cardio-vasculare acute, uneori fatale, ca infarctul de miocard sau accidentul vascular.

Obezitatea ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

In aprecierea obezitatii se foloseste indicele de masa corporala (IMC). Se poate astfel calsifica in functie de IMC :

• 18,5 - 24,99 = greutatea normala
• 25 - 29,99 = supraponderal
• 30 - 34,99 = obezitate gr I
• 35 - 39,99 = obezitate gr II
• > 40 = obezitate morbida

Obezitatea de tip abdominal (android) se asociaza cu risc crescut de boala cardiaca ischemica, hipertensiune arteriala si sindrom de rezistenta la insulina.
O crestere cu 10 % a greutatii (fata de greutatea ideala) creste riscul aparitiei bolii cardiace ischemice cu 8 - 13 %.
Exista deasemeni o interrelatie intre hipertensiune arteriala si obezitate (acest lucru se observa in principal la tinerii obezi ce au hipertensiune arteriala si la care nu se descopera o alta cauza de hipertensiune arteriala secundara, iar scaderea in greutate duce la normalizarea tensiunii arteriale).
Persoanele obeze au si metabolismul lipidic alterat (prezinta exact triada aterogena) precum si pe cel glucidic, prezentand rezistenta la insulina si chiar diabet zaharat.

Sedentarismul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

S-a demonstrat ca viata sedentara se asociaza cu risc crescut de boala cardiaca ischemica. Activitatea fizica moderata, regulata, 30 - 40 minute/zi, cel putin 5 zile pe saptamana scade morbiditatea (imbolnavirea) si mortalitatea cardio-vasculara.
Intensitatea optima a efortului fizic la o persoana sanatoasa e apreciata prin frecventa cardiaca (puls) maxima in raport cu varsta.
Mecanismele prin care exercitiile fizice scad imbolnavirea prin boala cardiaca ischemica privesc in primul rand modificarea unor factori de risc majori ai aterosclerozei :

• scade tensiunea arteriala
• scade LDL si creste HDL
• scade greutatea si creste sensibilitatea tesuturilor la insulina (ducand la scaderea glicemiei); unele studii arata ca efortul fizic poate preveni aparitia diabetului zaharat
• are efect antiagregant (previne trombozele)

Alimentatia ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica

Alimentatia de origine animala (ce are continut crescut de grasimi) si dulciurile rafinate cresc decesul prin boala cardiaca ischemica, in timp ce alimentele de origine vegetala, pestele, scade mortalitatea cardio-vasculara. Tipul de alimentatie influenteaza nu numai metabolismul lipidic, ci si greutatea si prin prezenta obezitatii creste riscul de a dezvolta diabet zaharat.
Se recomanda scaderea aportului de grasimi (acestea sa reprezinte maxim 30 % din aportul caloric, iar din acest procent doar 1/3 sa fie de origine animala), cresterea aportului de fructe si legume proaspete, cereale, scaderea aportului caloric la cei supraponderali sau obezi.
Alcoolul in cantitati mari creste riscul de aparitie a bolii cardiace ischemice, mortii subite, accidentului vascular cerebral.

Alti factori de risc pentru cardiopatia ischemica :

• tipul de personalitate A (caracterizat prin ambitie, agresivitate, spirit de competitie, mereu "grabit") are risc mai mare de boala cardiaca ischemica si infarct miocardic recurent faţă de tipul B de personalitate
• depresia
• sindroamele anxioase si atacurile de panica
• stressul cronic
• statusul socioeconomic

Testati-va cunostintele : Cardiopatia ischemica.