Manifestari menopauza

Manifestarile menopauzei sunt consecinta imbatranirii si disfunctiei ovarului si a suprarenalei (adrenopauza) care se instaleaza treptat si care, in raport cu particularitatile persoanei, determina intensitatea simptomatologiei si afectarile organice.⁽³⁾

Diminuarea secretiei hormonale, in special hipoestrogenia, va avea un rasunet asupra a numeroase tesuturi la femeia in menopauza.⁽¹¹⁾

Manifestari menopauza pe termen scurt

Tulburari climaterice
Climateriul corespunde ansamblului de simptome cauzate de carenta de estrogeni survenita la menopauza. Intensitatea si numarul acestor simptome variaza de la o femeie la alta, unele femei fiind foarte simptomatice, altele complet asimptomatice. Aceste tulburari nu sunt grave, dar pot fi foarte incomode.⁽¹¹⁾

Manifestari vasomotorii : bufeuri de calduri si transpiratii
Sunt cele mai frecvent evocate de femeile in menopauza, aparand in 75% - 80% din cazuri.⁽³⁾ Bufeurile de calduri se manifesta printr-o senzatie de caldura aparuta la nivelul fetei si gatului, care se extinde apoi la umeri si torace. Pot fi cateodata insotite de tulburari vasomotorii de tip roseata si transpiratii intense. Aceste fenomene sunt scurte dar intense si apar cel mai frecvent noaptea, putand duce la insomnii.⁽¹¹⁾
Simptomele vasomotorii apar la multe femei cu multi ani anterior ultimei menstre, din anii perimenopauzei, din perioada tranzitiei la menopauza, fiind inregistrate pe o durata medie de 7,4 ani, cu o persistenta de aproximativ 4,5 ani dupa ultima menstra, avand o durata mai mare la afro-americane - Study of Women’s Health Across The Nation (SWAN), SUA (2015) - iar la 30% dintre femei sindromul persita si peste 10 ani in forma moderata si severa.⁽³⁾
Mecanismul acestor tulburari ramane greu de inteles; este vorba de o disfunctie a termoreglarii la nivelul sistemului nervos central (SNC). Centrul termoreglarii din hipotalamus este stimulat de activarea receptorului de neurokinina 3 si inhibat de feedback-ul negativ al estrogenului. Aceasta balanta este perturbata in menopauza, producand simtomele vasomotorii.⁽²⁶⁾

Astenie si insomnie
Simptomele vasomotorii se asociaza cu tulburari ale somnului ce apar concomitent din perioada tranzitiei la menopauza, femeile avand dificultati legate de continuitatea somnului, cu afectarea calitatii vietii.⁽³⁾
Insomniile apar la 40 - 50% din cazuri.⁽³⁾
Femeia in menopauza descrie un sentiment de oboseala intensa si lipsa de tonus, epuizare fizica, dar si psihica (tulburari de memorie, confuzie, dificultati de concentrare).⁽¹¹⁾
Aceasta astenie poate fi de asemenea legata de un sindrom depresiv in momentul aparitiei carentei de estrogeni, fiind la originea unei demotivari, angoase, tristeti neobisnuite si proasta dispozitie.⁽¹¹⁾

Modificari ale dispozitiei
Aceasta perioada a vietii este dificila pentru femeie, pentru ca este o reflectare a imbatranirii, o perioada de bulversare familiala, cand femeia va face bilantul vietii private si profesionale.⁽¹¹⁾
Modificarile estetice pot altera perceptia imaginii corporale si pot induce ideea ca femeia devine mai putin atractiva pentru partener. De asemenea, in aceasta perioada pot aparea tulburari ale dispozitiei, iritabilitate, fatigabilitate (din cauza trezirilor nocturne cauzate de transpiratii), chiar stare depresiva. O femeie din 3 raporteaza aceste simptome la menopauza.⁽¹¹⁾
Carenta estrogenica are un impact cerebral direct, actionand in special asupra mediatorilor cerebrali (serotonina, dopamina). Dealtfel exista o analogie chimica intre anumiti antidepresori si estrogeni.⁽²⁷⁾

Manifestari articulare - artralgii, mialgii
Artralgiile contemporane instalarii carentei estrogenice pot afecta toate articulatiile, dar mai frecvent afecteaza umerii, genunchii, spatele si degetele.
Mai mult de o femeie din 3 are aceste dureri, cu toate ca 4 femei din 5 nu se plang de ele inainte de menopauza.⁽¹¹⁾
Artralgiile se insotesc frecvent de mialgii de intensitate si localizari variabile. Fiziologia acestor tulburari dureroase este incomplet cunoscuta.⁽²⁸⁾

Atrofie vaginala, dispareunie si scaderea libidoului
Atrofia epiteliului vaginal, scaderea vascularizatiei, alterarea musculaturii netede, scaderea colagenului si elastinei, pierderea terminatiilor nervoase sunt baza complicatiilor genitale, ce vor duce la o uscaciune vaginala, responsabila de dispareunie, laxitate vaginala pana la prolaps, scaderea libidoului si manifestari urinare de tip infectios, tulburari de mictiune si de continenta de tip "urge" (mictiuni frecvente si imperioase).⁽³⁾
Impregnarea estrogenica fiind stopata, flora Doderlein nu mai asigura protectie si ph-ul mucoasei creste, facand-o mai sensibila la infectii.⁽¹¹⁾

Crestere ponderala
Cresterea ponderala este o alta plangere importanta raportata de paciente in menopauza.
Reducerea estrogenilor scade rata metabolica, rata in care organismul converteste energia stocata in energie de lucru.⁽²⁹⁾
Lipsa de estrogen determina organismul sa foloseasca amidonul si zaharul in mod mai putin eficient, ceea ce poate creste stocarea grasimilor si face mai dificila slabirea.⁽²⁹⁾
Este legata si de cresterea aportului alimentar de glucide si lipide, in timp ce activitatea fizica scade. Cresterea grasimii abdominale este legata de hipoestrogenie, carenta de estrogeni inducand o redistribuire a grasimii cu tendinta androgena.⁽¹¹⁾

Alterarea tegumentelor si fanerelor
Carenta estrogenica este la originea uscaciunii pielii, datorata unei pierderi importante de colagen si a unei rarefieri a fibrelor elastice. Pielea este astfel mai subtire si isi pierde elasticitatea. La nivel cutanat aceasta se traduce printr-o accentuare a ridurilor, o uscaciune si o piele subtire, fragilizata. Totusi nu trebuie sa uitam ca imbatranirea cutanata este de asemenea consecinta imbatranirii crono-biologice intrinseci si a imbatranirii produsa de razele UV.⁽¹¹⁾

Manifestari menopauza pe termen lung

Osteoporoza
Osteoporoza este o maladie difuza a scheletului, caracterizata printr-o diminuare si o modificare a microarhitecturii osoase. Aceasta transformare produce o fragilitate excesiva a osului, expus unui risc crescut de fractura. Fracturile osteoporotice sunt mai degraba fracturi vertebrale, ale extremitatii inferioare a antebratului, ale extremitatii superioare a femurului si ale extremitatii superioare a humerusului sau ale coastelor. Ţesutul osos se reinnoieste permanent de-a lungul intregii vieti, proces numit remodelare osoasa. Soliditatea osului necesita un echilibru intre actiunea osteoblastelor, care solidifica osul si osteoclaste, care il fragilizeaza prin intermediul resorbtiei osoase.⁽¹¹⁾
Osteoporoza poate fi primara - osteoporoza postmenopauzala (tip I) si senila (tip II), sau secundara unei stari patologice sau unui tratament.
Osteoporoza este definita prin diminuarea valorii de densitate minerala osoasa (DMO) de mai mult de 2,5 deviatii standard de la valoare maxima a adultului tanar - scor T< -2,5. Densitatea mineral osoasa se apreciaza prin absortiometrie bifotonica (DXA) la nivelul vertebrelor lombare (pe baza a cel putin 2 vertebre adiacente), col femural sau sold. Pentru un scor T intre -2,5 si -1 vorbim de osteopenie.⁽³⁰⁾ Carenta de estrogeni produce o hiperactivitate a osteoclastelor si deci o demineralizare osoasa. De fapt, resorbtia osoasa devine mai importanta decat formarea osoasa pe calea osteoblastelor.⁽³¹⁾
Oprirea secretiei ovariene va accelera procesul de osteopenie in debut de menopauza.
La menopauza, pierderea de os este mai mare decat osteoformarea datorita scaderii estrogenilor, ceea ce determina ca frecventa secventelor osteoresorbtie - osteoformare sa fie crescuta si in dauna cantitatii de os nou, scade densitatea osoasa cu aproximativ 2% in fiecare an din primii 5 ani postmenopauza, apoi cu 1% pe an pana la sfarsitul vietii si apar osteopenia, apoi osteoporoza, cu schimbarea arhitecturii osoase si cu cresterea riscului fracturar.⁽³⁾ Pe aceasta baza, pana la 70% din femeile peste 80 ani sufera de osteoporoza. Peste varsta de 50 ani o femeie din 3 are o fractura de os osteoporotic de-a lungul vietii si o femeie din 3 cu fractura de sold moare la 6 luni dupa accident prin complicatiile ei.⁽³⁾
Peak-ul de masa osoasa este normal atins la 30 ani, cu 90% realizat la 18 ani, fiind conditionat genetic la 60 - 70% din femei.⁽³⁾
Mai multi factori vor influenta pierderea osoasa⁽¹¹⁾ :

• cu cat femeia este mai tanara, cu atat riscul de osteoporoza e mai mare;
• rezervele adipoase exercita un efect protector, gratie transformarii periferice a androgenilor in estrogeni si prin amortizarea socurilor in caz de cadere;
• fumatul va creste pierderea osoasa precum si riscul relativ de fracturi dupa menopauza;
• sedentarismul agraveaza osteoporoza, la fel si deficitul de aport alimentar in calciu, vitamine si proteine;
• factorii genetici vor avea influenta asupra pierderii osoase.

Femeile sanatoase la varsta premenopauzei pierd anual 0,25 - 1% din IMO (indicele de masa osoasa) dupa ce si-au atins peak-ul osos, fara a se discuta un risc de fractura la femeile sanatoase; femeile cu fracturi la premenopauza au un risc fracturar crescut de 1,5 - 3 ori la postmenopauza fata de cele fara fracturi la premenopauza.⁽³⁾
In toate cazurile, cautarea factorilor de risc si densitometria osoasa trebuiesc facute la femeia in menopauza pentru precizarea gradului si riscului de osteoporoza.⁽¹¹⁾

Boala cardiovasculara
Boala cardiovasculara (BCV) este prima cauza de mortalitate si morbiditate in multe din tarile lumii, fiind si in Romania raspunzatoare de 60% dintre decesele populatiei.⁽³⁾
Cu toate ca inainte de menopauza femeia e mai putin subiectul accidentelor vasculare cerebrale decat barbatul, incidenta maladiilor cardiovasculare constatate la femeie in menopauza egaleaza si apoi depaseste pe cea a barbatilor de aceeasi varsta.⁽¹¹⁾
Debutul bolii coronariene apare de obicei cu 10 - 20 ani mai tarziu la femei decat la barbati, iar cresterea riscului de boala coronariana la femei este legata de debutul menopauzei.⁽³⁾
Desi in mod eronat in trecut a fost considerata "boala barbatilor", boala coronariana este principalul ucigas al femeilor la menopauza in intreaga lume.⁽³⁾
In menopauza se descriu o serie de modificari metabolice, care constituie componentele unui presupus sindrom metabolic menopauzal, in care se mentioneaza modificari lipoproteice, glucidice si de coagulare⁽³⁾ :

• cresterea concentratiei serice a trigliceridelor si scaderea eliminarii lor;
• cresterea concentratiei serice a LDL-colesterolului cu cresterea particulelor mici dense de LDL-colesterol, scaderea concentratiei serice a HDL-colesterolului;
• cresterea concentratiei insulinei cu scaderea eliminarii ei si a secretiei pancreatice de insulina, situatii ce genereaza insulino-resistenta (situatie progresiv agravata prin scaderea nivelului estrogenilor paralel cu avansarea in varsta si cu cresterea ponderala);
• cresterea acidului uric;
• cresterea fibrinogenului, factorului VII si VIIc, scaderea activitatii antitrombinei III, cresterea inhibitorului activatorului plasminogenului - 1 (PAI-1), modificari care se asociaza cu cresterea adipozitatii centrale, situatie asemanatoare celei masculine.⁽³⁾

Aceste modificari se constituie intr-o situatie cat se poate de favorabila dezvoltarii aterosclerozei, hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat tip 2 si sunt asemanatoare sindromului X, descris ca o asociere de 3 boli majore (diabet zaharat non-insulinodependent, hipertensiune esentiala, boala arteriala coronariana, unite prin insulino-rezistenta).⁽³⁾
Carenta de estrogeni va fi de asemenea la originea accelerarii dezvoltarii placii de aterom. Estrogenii in doza fiziologica vor inhiba proliferarea celulelor musculare netede care intervin in diferitele stadii ale procesului ateromatos, participand la reactia inflamatorie initiala, apoi la stabilizarea placii.⁽¹¹⁾
Celulele endoteliale sunt principala tinta a estrogenilor in termeni de vasculoprotectie. De fapt ele permit :

• potentarea productiei de monoxid de azot, puternic vasodilatataor si antiagregant plachetar;^(11)(32)
• reendotelizare rapida dupa un traumatism;^(11)(33)
• inhibarea exprimarii endoteliale a moleculelor de aderenta leucocitara, responsabile de recrutarea celulelor inflamatorii in cursul formarii initiale a placii de aterom;^(11)(32)
• un efect anti-apoptoic al celulelor endoteliale.⁽¹¹⁾

Carenta estrogenica va diminua deci aceste actiuni vaso-protectoare.⁽¹¹⁾

Functia cognitiva
Depresia si cognitia sunt conectate de multi ani cu statusul hipoestrogenic intr-un continuum al creierului, de la sindromul premenstrual la menopauza.⁽³⁾
Dupa menopauza este observata o degradare a functiilor cognitive, in special dificultatii de memorie, diminuarea performantelor verbale, si mai mult a rationamentului abstract. Legatura de cauzalitate intre imbatranire si carenta de estrogeni ramane dificil de stabilit.⁽¹¹⁾
In America de Nord, 7 - 8% din femeile de 75 pana la 84 de ani sufera de dementa, femeile la postmenopauza avand un risc pentru boala Alzheimer de 1,4 - 3 ori mai mare decat barbatii.⁽³⁾
Anumite studii sugereaza ca perimenopauza este un moment critic cand creierul sanatos al femeii atinge un statut hipometabolic si oxidativ. De aici va rezulta un deficit de productie de energie si o scadere a activitatii anti-oxidante, putand accelera leziunile neurologice si creste riscul de dezvoltare a patologiei neurodegenerative ca maladia Alzheimer.⁽³⁴⁾
O alta ipoteza este ca o duplicare alternativa a ARN ce codeaza receptorii de estrogeni va fi redusa in creierul persoanelor atinse de Alzheimer, cu atat mai mult la femei. O incidenta crescuta a izoformei del.7 dominant negativ in creierul persoanelor in varsta sugereaza o diminuare a sensibilitatii receptorilor de estrogeni, si deci o perturbare in semnalizarea estrogenica.⁽³⁵⁾
Mecanismele raman totusi necunoscute.

Celelalte sectiuni ale articolului despre menopauza :

• Menopauza - introducere
• Ciclul menstrual, ciclul ovarian, ciclul uterin
• Reglarea hormonala
• Perimenopauza
• Menopauza
• Tratamentul hormonal al menopauzei